Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

12 juillet 2016 2 12 /07 /juillet /2016 10:50

La  începutul lunii aprilie a anului 2012 s-au împlinit 70 de la trecerea la cele veșnice a minunatului colorist și grafician Pavel Șillingovski (1881-1942). Foarte atentă la aceste date, echipa de specialiști ai Muzeului Național de Artă al Moldovei a pregătit atunci o retrospectivă cu lucrări de pictură și grafică (23 picturi şi 44 lucrări de grafică), care întregesc dimensiunea antologică a acestui excepțional desenator și ”rapsod” al plaiurilor basarabene. Un adevărat trubadur al unei Basarabii mitice, arhaice, ancestrale și, aș putea afirma, generice. Peisajele lui nu conservă neapărat un loc anume, recognoscibil, statistic, ci mai degrabă deslușim o stare, ecoul unei Basarabii care nu mai este.  

Basarabia. Cireada, 1920, foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

Basarabia. Cireada, 1920, foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

M-am gîndit asupra unui singur cuvînt care să-i definească opera, un cuvînt care să fie într-un acord organic dintre operă și specificitatea locurilor pe care le-a ”portretizat”. Concluzia a fost că acest cuvînt este – mineral. Există ceva foarte solid, în chip definitoriu, în picturile lui Șillingovski – pasta cromatică este pe post de piatră, cu aceasta artistul a ”construit” întregul său univers peisagistic, indiferent dacă s-a aflat la Mediterana, Basarabia, pe țărmurile Balticii sau în ținuturile din Caucaz. Se poate intui această soliditate minerală în mai toate vedutele, străzile, priveliștile sau compozițiile lăsate sub formă de imagini posterității de către autor.

Peisaj arhitectural,1923, foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

Peisaj arhitectural,1923, foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

O piesă definitorie pentru acest tip de interpretare poate fi considerată Peisaj arhitectural (1923), care deși a avut cel mai probabil ca punct de pornire un colț de oraș mediteranean, prin felul în care l-a cizelat artistul ajunge să fie perceput ca un ”peisaj total”. Aici avem și forme foarte acuzate de relief, vegetație exotică, o mică strîmtoare care se deschide spre o apă mai mare, arhitecturi diverse, un viaduct parțial prăbușit, cărări șerpuite, un cer vesperal, vagamente dramatic. Lucrarea, prin autorul său, se erijează într-un povestitor, pe măsura celui din Orașele invizibile, de inegalabilul Italo Calvino. Ai sentimentul că locurile acestea au fost părăsite, iar amprentele lăsate de oameni sunt abandonate să se confrunte doar cu natura, cu stihiile ei. Tot în acest tablou se pot intui niște ecouri de pictură neoimpresionistă – o confirmare în plus a culturii vizuale solide pe care o deținea Șillingovski. 

Basarabia. Nistru, anii 1930. foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

Basarabia. Nistru, anii 1930. foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

În imaginarul formativ al oricărui tînăr care află pe băncile școlii de artă despre acest artist se înrădăcinează cîteva piese programatice: Basarabia. Ghicitul (1911), Basarabia. Colinele cu rîul, La treierat (1922), Hora (1922) etc. Aceste piese au modelat în bună măsură și au determinat ”tematica basarabeană” pentru multe decenii. Aș spune chiar că felul în care a văzut Basarabia Pavel Șillingovski, a definit mitologia plastică locală. Pictorii autohtoni au fost marcați de viziunea acestui artist, chiar și la nivelul unui transfer de imaginație.

Peisaj din Armenia, nedatata. foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

Peisaj din Armenia, nedatata. foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

În cele cîteva peisaje realizate de artist în Caucaz se resimte în chip definitoriu prezența unui regim luministic aparte. Soarele acolo e altfel. Acesta a determinat o tonalitate cromatică încinsă, gravă, saturată, amintind oarecum de picturile armeanului Martiros Saryan, care era din aceeași generație cu Șillingovski. Se prea poate ca cei doi să se fi și cunoscut, atunci cînd artistul basarabean a vizitat Armenia, în 1924. Este doar o presupunere, dar ce rămîne cert, e faptul indubitabil că opera sa își îmbogățește atunci simțitor paleta, luminozitatea, impetuozitatea pensulației, devenită aproape grafică, tăioasă. Un foarte bun desenator era Șillingovski și înainte, un grafician fără egal a rămas și după aceea, ce vreau să susțin este importanța impactului pe care le-au avut asupra lui ambianța, meteorologia, contrastele, polii coloristici, specificul reliefului montan etc

Bahcisaray, 1931. foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

Bahcisaray, 1931. foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

O monografie, semnată de istoricul de artă Eleonora Brigalda-Barbas (colecția Maeștri basarabeni ai secolului XX, editura ARC, 2004), vine să aducă date biografice relevante, precum și informații lămuritoare pentru o mai bună înțelegere a vieții și operei acestui artist, care, deși rus, și-a legat bună parte din destinul său artistic de plaiurile moldave, de specificul locurilor marcate de podgorii, pășuni mănoase, dealuri și rîuri cu ape răcoritoare...      

Basarabia, anii 1930. foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

Basarabia, anii 1930. foto © vladimir bulat, mai, 2012. MNAM.

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat
commenter cet article

commentaires