Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog

Recherche

6 avril 2022 3 06 /04 /avril /2022 14:40

Sunt niște luni de când a apărut, dar ca oricărei cărți serioase îi vine rândul să fie cetită! Nu se întâmplă nici rapid, nici pe nerăsuflate. Vorbim de volumul „Frontiera”, de Kapka Kassabova. Când am cumpărat-o nu aveam habar nici de autoare, nici de delicatețea subiectului abordat, deși ideea de graniță, frontieră, hotar îmi dă frisoane și astăzi, fiind un fost cetățean al unui bloc geografic, care simțea nevoia să se separe de restul lumii: blocul comunist, în constrast cu lumea capitalismului!

Ideea de hotar de atunci, ca linie de demarcație ideologică și militară, capătă astăzi - în perspectiva războiului de agresiune a Federației Ruse asupra Ukrainei - valențe noi, nebănuite, dramatice. Hotarul azi înseamnă cortina securității, garantul protecției. 

Dar până să înțelegem asta, m-am aplecat asupra cărții invocate mai sus, în care se invocă frontiera dintre trei state - Bulgaria, Grecia și Turcia, o graniță care a tot fluctuat în istorie, și finalmente, după al Doilea Război Mondial s-a trasat de maniera pe care o vedem și azi, șerpuitoare, tăind o dungă printre munți, traversând ape și oprindu-se finalmente în Marea Neagră în partea ei cea mai sudică. Iar în vest unindu-se cu linia de demarcație a Macedoniei de Nord.

Pornind cu lectura cărții acesteia mi-am dat seama că am traversat de cel puțin două ori acea graniță, spre și dinspre Turcia, am fost cum s-ar spune pe urmele autoarei, și chiar nu contează dacă am fost după sau anterior narațiunii din carte. Nu asta este important. Esențial este că descrierile de peisaje și localități, pe care le face Kassabova, îmi sunt oarecum familiare, iar această constatare a făcut ca dorința de a duce la capăt acest volum să devină ireversibilă. Mai ales că mai rar găsești azi un scriitor cu atâta empatie și ușurătate de a scrie. Despre acea linie de demarcație autoarea scrie aproape ca într-un raport: „Era, pe scurt, Cortina de Fier cea mai sudică din Europa, un Zid împădurit al Berlinului, înțesat de armatele a trei țări. Era letală pe atunci, și a rămas până în ziua de azi un loc care insuflă teroare” (pag. 13). Acest preambul, trebuie să recunosc nu te prea îmbia să insiști cu lectura, căci parcă promitea că te vei afunda într-un documentar al groazei, angoasei și nefastelor întâmplări ale istoriei. Doar că pe măsura ce lectura avansa îmi dădeam seama de adevărat erudita construcție literară pe care a pus-o în mișcare această scriitoare, melanjând tacticos beletristica cu etnografia, istoria, studiul mentalităților și arheologia. Pe alocuri, aveam sentimentul că în aceste călătorii și întâlniri cu oamenii Kassabova își tot scotea aparatul de fotografiat, și fotografia, fotografia...Cred că, exact ca-n cărțile unui W.G.Sebald, în acest volum ar fi trebuit să fie multe fotografii, chiar și alb-negru, căci plasticitatea și suculența descrierilor s-ar fi împlinit anume prin prezența acestora. O sugestie autorului pentru reeditările acestei minunate cărți!

Poveștile cărții se petrec în toate teritoriile prin care trece granița, pleacă din „Înstelata Strandja” și revine acolo după ce autoarea parcurge sute de kilometri, și reîntâlnește parcul național Strandja.

Dramaturgia volumului e constituită dintr-o summa de texte, închise în capitole, iar unele dintre acestea au figurat de-a lungul timpului în diverse publicații (1843 Magazine, New Statesman, Scottish Review of Books ș. a.), revizuite în vederea publicării în volumul final, publicat inițial în 2018, în SUA și UK. Ulterior, traducerile au curs ca apa de izvor: Bulgaria, Austria, Spania, Danemarca, Italia, Franța, Grecia, Turcia, Ukraina, România, o ediție poche, în Franța, a apărut după ce cartea a fost premiată cu Prix Nicolas Bouvier.

Faptul că volumul despre care fac vorbire a încasat acest premiu, care poartă numele celui care a conscrat termenul de travelogue, dă un plus de valoare receptării acestei piese literare cu adevărat spectaculoase și foarte necesare a ideii de lizieră, anume în sensul în care i-l dă Kapka Kassabova...mai presus de orice este o lectură contagioasă, pasionantă, utilă și extrem de proaspătă.           

„Komșuluk”, o radiografie de Kapka Kassabova
Partager cet article
Repost0

commentaires