Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

4 mars 2008 2 04 /03 /mars /2008 18:58
importantă pentru mine, azi! Am cetit câteva texte de Vladimir Lorcenkov pe internet, şi am oblicit un scriitor energic, incomod, proaspăt, combativ, şi ce e cel mai neaşteptat, un non-conformist jurnalist şi un unionist convins. Şi asta mai ales, pentru că ideea unionismului a fost pervertită şi mutilată la noi în fel şi chip de pretinşii "unionişti". A rămas o idee vidată de sens. Cele câteva texte ale omului, de fapt nişte eseuri şi încercări demitizatoare, prin care se încearcă o, fie şi ipotetică, formulă de supravieţuire pentru RM, arată clar o preocupare a autorului pentru probelemele reale, dureroase şi devenite cronice: sărăcia, expansiunea nomenclaturii de stat, exodul populaţiei, exclusivismul şi neprofesionalismul moldovenilor, demagogia stearpă a elitei locale, pasul pe loc, falimentul total al politicii de stat, prostituţia generalizată (în toate sensurile), delăsarea devenită normă. Imposibil de găsit un echivalent al lui Lorcenkov la Chişinău, în orice limbă ar scrie, tocmai de aceea, m-a captivat atitudinea lui. Şi asta după ce am avut un tir de mesaje, pe blogul lui, deloc prietenoase, acide (din partea lui). Dar cum este un om inteligent şi flexibil, a înţeles bunele mele intenţii, şi a şters, finalmente, mesajele unde ne-am cam răţoit unul la celălalt. Omul spune clar că soluţia viabilă (şi singura realizabilă) este unirea RM cu România, care este un stat capabil să tragă după sine o Moldovă chinuită, bolnavă şi ineficientă. De fapt, ideea lui Lorcenkov, la care subscriu completamente, este că Republica Moldova nici nu există ca stat, căci dacă ar fi existat ar fi funcţionat după un program statal coerent, suveran, cu respect pentru toate popoarele conlocuitoare, şi fără discriminări de niciun fel. Nimic din puţinul enumerat nu există în RM. Există însă, poliţia politică şi propaganda total toxică a lui Voronin (anti-românească, anti-rusească, anti-americană, anti-umană...), o intelectualitate searbădă şi conformistă, care mai mult îşi închipuie că are păreri decât să le aibă cu adevărat, mai degrabă deloc, iar pe fundalul acestor rânduri de oameni care proiectează establishment-ul moldovenesc, se observă hoarde de oameni care fug, pleacă, abandonează, se salvează cum pot. A putea să spui astfel de lucruri - mai ales într-un mediu inert şi incapabil de dialog, ca cel basarabean -, înseamnă să ai curaj, şi să ai ceva cu adevărat de spus. Căci nu e suficient să constaţi, şi să conteşti, ci e nevoie mereu să şi pui ceva în loc. Lorcenkov o face cu instrumentele scriitorului, a ziaristului, a intelectualului care poate formula păreri proprii, chiar dacă reuşeşte cel mai adesea să se facă antipatic şi urâcios...Adesea el se manifestă, în scris, ca un xenofob, şovin, bădăran, dar mai presus de asta, scrisul lui contează - este distinct, răspicat, neconvenţional, cult. Aş putea spune că este echivalentul lui Lucian Boia în literatură, dacă mi se permite o astfel de comparaţie. Sper că nu va trebui să aşteptăm prea multă vreme până să-l vedem tradus pre româneşte. Căci tot ce face el este la ani lumină distanţă faţă de puţoismul şi teribilismul literaturii româneşti contemporane, susţinute şi promovate cu îndârjire de edituri şi de revistele literare. 
Literatura lui face foarte prezentă Moldova post-sovietică în marea Rusie, şi ăsta nu e lucru puţin. Alţii nu o fac defel. Dar modul în care o face acesta, pe mine personal m-a convins! M-a cucerit.

Câţi dintre noi şi-a amintit că zilele astea, acum 16 ani, se declanşa războiul civil din Transnistria? O gaură neagră a istoriei noastre recente. Lorcenkov a dedicat acelui eveniment un poem. Poate reuşesc într-o zi să-l traduc chiar eu. Până atunci, să-l citim atent pe "abatele negru", un alter-ego al scriitorului...      

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Delicii literare
commenter cet article

commentaires

Vladimir B. 11/03/2008 10:26

Întrucît văd că lumea s-a cam săturat de subiect, îmi îngădui eu să-mi exprim câteva gânduri. Poate, finale... Trăim într-o lume plurală şi liberă, deci oricine e suveran în a spune ce vrea şi în felul în care vrea. Fireşte, uneori ceea ce spunem nu place tuturor. Nici nu ar fi firesc să satisfacem pe toţi laolaltă. RM nu e demult ceea ce a fost la începuturile sale, adică prin 1991-1992. Au crescut generaţii noi, preocupările şi tematicile s-au schimbat, gusturile aşijderea, deci ajustarea noastră la aceste realităţi nu ne va face decât bine, şi vom putea să înţelegem inconvenientul de a rămâne sub clopotul de sticlă. De ani buni nu vedem schimbări pe plan literar, nu se observă revelaţii de niciun fel, iar piaţa de carte locală, basarabeană este ca şi inexistentă...toate editurile (poate acelea finanţate din fonduri guvernamentale să facă o excepţie!) din MD îşi orientează marfa spre piaţa românească. Căci cei de pe loc, fie nu au nevoie de cărţile aici editate, fie ele nu sunt deloc compeitive! Şi nici nu cred că lucrurile se vor schimba prea curând. Mai degrabă - deloc! Nu-mi fac niciun fel de iluzii. Dixi.  

Domnica Harea 09/03/2008 22:24

Despre starea "minunata" a teatrului rus, la Chisinau, cititi mai jos:http://ava.md/material/440.html

trecator 09/03/2008 17:53

Trucuri de pezevenchi doxat: ce ne vine un rus sa ne dea lectii, sa o faca la el acasa! dar toat emigratia americana cum de-si permite sa critice dur, neindurator si neinfricat america, tara lor de adoptie, care i-a primit si i-a educat in universitatile sale. sa le fie rusine? NU, nu o sa le fie, caci au invatat ca asa e in democratie, pluritatea de opinii se respecta dincolo de criteriul etnic, de varsta si sexual. In ograda noastra: Lorchenkov nu este un mos, venit cu tancurile rusesti in 1944, ci un tanar de sub 30 de ani (cel putin asa declara el pe copertile cartilor sale!), si deci e format in mediul moldovenesc, acolo a facut carte, si poate sa critice pe cine, si ce vrea el. Cot la cot cu ceilalti. Sau i se interzice acest drept? Sau sa-i punem calusul in gura, canaliei?

Vladimir B. 09/03/2008 17:33

Dragoş!În primul rând aş dori să-ţi atrag atenţia că e, poate, cazul să te prezinţi. Eu nu te cunosc, tu însă începi să-mi ceteşti morală - la mine pe blog. Şi nu e corect, la modul simplu. În al doilea rând, susţin şi îmbrăţişez pe cine vreau şi cât vreau, e dreptul meu! Îmi displace să-mi spui că nu cetesc la modul just afirmaţiile tale. Dar poate nu te exprimi tu adecvat?! Mai departe: nu-mi explica cum e cu marea Rusie, căci am simţit-o şi pe pielea mea cum e. Şi chiar nu cred că vei reuşi tu să mă convingi de contrariul...chiar nu e cazul să încerci. Apoi, lasă-mă să-ţi spun că sunt informat cum e cu literatura rusă contemporană, chiar la modul foarte competent. Şi să te contrazic la modul cel mai frac în privinţa faptului că premiile din acea ţară se acordă după ochi frumoşi - e prea mare concurenţa, şi cumetriile sunt excluse! Te asigur de asta. Iar în privinţa unioniştilor moldoveni, lasă să mă îndoiesc încă şi o voi face şi de acum încolo, de autenticitatea lor, şi de bunele lor intenţii. Spune-mi tu, dacă eşti aşa ferm pe poziţiile tale, cine mai pledează cauza asta în Basarabia? Cine se căieşte de malversaţiunile untimilor două decenii, şi e dispus, azi, să o ia de la capăt: să lupte cu o putere coruptă şi inumană, să propună programe de integrare a RM în sistemul economic al României, să pună la cale o gazetărie şi o publicistică (la nivelul anului 2007 măcar!), care sunt partidele sau clanurile care mai vor UNIREA cu România. Admit că, poate, sunt miop şi nu văd bine, uneori, dar nu mă minte intuiţia care-mi spune că aşa ceva nu există, nici măcar la modul utopic, post-modernist sau cum vrei tu să-i mai spui...

Dragos 09/03/2008 15:37

Draga Vladimir, iti multumesc pentru raspuns.Comentariul meu nu e mai pasionant/pasional decat textul tau, primul de pe acest blog, in care ii pui lauri lui Lorcencov, atat ca in cazul tau e vorba de un fel de dragoste, deci tot de o pasiune. Ce ne v-a arata timpul? Ca Lorcencov are dreptate? El spune multe si haotic, si ceea ce spune el, o spun si altii demult. Cand un „moldovean” spune ca ar fi bine sa ne unim cu Romania, e numit fascist sau visator naiv, iar cand in sfarsit un rus vorbeste de unire, incepem sa-i facem inchinaciuni. Despre „tocitul urechilor”: nu stiu daca ai inteles-o din comentariul meu, dar cu alte cuvinte zic si eu ca mi s-au „tocit urechile” de vechile povesti rusesti ca cele ale lui Lorcencov despre nimicnicia moldovenilor si maretia rusilor. Cum draga Vladimir nu observi in textul meu ca invit sa ne credem EGALI cu rusii ? : „Ar fi bine doar un lucru: sa ne vedem egali cu altii.” Te invit sa recitesti textul meu si vei gasi aceste cuvinte. Mai departe, tu ma sfatui sa nu repet „greşeli şovine, şi să operăm exluderi, superiorităţi şi alte categorisiri subumane, naţionaliste... „ Cum ti-a mai zis cineva mai sus pe blog : „cind un rus vorbeste cu pasiune si respect despre Patria sa, el e numit patriot, cind un basarabean incearca sa mediteze in aceeasi chee,utilizind aceeasi intonatie, automat are eticheta de nationalist!!!” ...Vladimir, tu citesti atent ce-ti scriem? Cum nu vezi ca propun, ca si altii, doar sa nu uitam si influienta Rusiei la problemele Moldovei? Neg eu oare in textul meu vina moldovenilor?Problema blogurilor e ca nu poti spune TOT ce gandesti la un subiect dat, ca altfel trebuie sa scrii o carte. Respectiv riscam sa fim gresit interpretati. Mai suntem gresit interpretati si atunci cand cei care ne interpreteaza, au prejudecati. Incerc sa-ti demonstrez aici ca ai o prejudecata, ma invinuiesti indirect de nationalism cand eu invit la egalitate. Deci precizez, prejudecata despre care banuiesc ca o ai in cazul dat e acea de a numi „nationalist” pe oricine care critica influenta nefasta a Rusiei asupra Moldovei. (Nu ma numesti direct nationalist dar faci aluzie.)Ti-am dat exemplu cazul de la comisariat pentru al compara pe Lorcencov cu un simplu om din strada care injura, ca sa zic ca, in opinia mea, literatura de-a lui Lorcencov gasim in gura agresorului de rand din Chisinau. Iata o alta demonstrare ca ai citit si interpretat gresit o alta fraza de-a mea. Eu scriu„Rusii care spun adevarul sunt repede eliminati in Rusia si nu primesc premii”. Atrage te rog atentia ca spun „eliminati IN Rusia” si nu „DIN Rusia” cum ma citezi tu. Am scris fraza aceasta pe scurt, ceea ce a permis o interpretare in mai multe sensuri, si tu o interpretezi imediat in sensul in care iti convine. Daca totusi nu am avut eu dibacia sa ma exprim bine prin aceasta propozitie in primul meu comentariu, precizez acum: Cred ca atunci cand un rus critica in SERIOS guvernul rus, expansionismul rus, sovinismul rus, amestecul in afacerile statelor vecine, (ma refeream la acest tip de adevaruri, ca in acest context eram), consider ca este eliminat, adica omorat, sau nevoit sa fuga din Rusia. Da, am zis-o pe scurt, si putea sa se inteleaga gresit. Cred desigur si eu ca in Rusia, ca in toata lumea primesc premii si oameni talentati. Atat ca nu-s deacord cu tine in ce priveste premierea lui Lorcencov. Cat de expresia ta "marea Rusie”, cred ca trebuie corectata. Iti explic de ce cred asa: Rusia nu e mare, ci larga. "Marea Rusie"  NU este o sintagmă STRICT cantitativă! Ca doar, cand zicem Stefan cel Mare nu avem in vedere Stefan cel de 2 metri si gras, nu? Cand pronuntam  LARGA RUSIE avem alta imagine decat atunci cand pronuntam MAREA RUSIE. Cred ca stii care sunt relatiile intre cuvant – limbaj - putere si inconstient. Ne-am deprins cu expresii de tipul „marea Rusie”, care ni s-au bagat in cap de mici, si nu ne mai punem intrebarea despre imaginea care ne-o pot crea in minte. Am inteles bine ce-mi spui: ai imaginea Rusiei INTINSE cand zici „marea Rusie”, dar vazand fascinatia ta fata de Lorcencov, cultura si literatura rusa, ma indoiesc ca o vezi pe Rusia doar intinsa. Draga Vladimir, eu nu neg valoarea niciunei literaturi, civilizatii, culturi, cum nu o neg pe cea a Rusiei. Sunt in Rusia (sau, printre rusi) oameni de treaba, talentati, care merita respect. Asa e in toate popoarele. Nu sunt preocupat doar de rusi, dar scriu despre ei in comentariul meu fiindca raspund la un subiect lansat de tine pe blog, legat de literatura unui rus si ceea ce spune el, Lorcencov.  Deci atacurile mele sunt o reactie la atacurile lui si la faptul ca-l sustii. Cred ca anume gandirea lui Lorcencov, judecand din ce scrie, este dominata de un complex rusesc al superioritatii. Ceea la ce ma opun, e alimentarea complexului inferioritatii romanilor din Moldova. Cred ca acest jurnalist NU contribuie la dezvaluirea problemelor Moldovei; toti au inteles demult ca suntem guvernati de niste hoti prosti, ca ar fi bine sa ne unim cu Romania si sa intram in EU, deci nu e nimic original in gandirea lui Lorcencov. El doar contribuie la intarirea complexului inferioritatii romanilor din Moldova si ponegrirea culturii lor. Sunt absolut de-acord ca moldovenii trebuie criticati si ca ceea ce ne lipseste mult e anume autocritica. Dar, repet, nu cred ca Lorcencov e corect la acest capitol. Daca m-as apuca sa scriu ce nu-mi place in gandirea noastra, a moldovenilor, cred ca textele mele ar fi si mai „pasionante/pasionale”, si mai lungi, ( ma indigneaza tot atat atitudinile moldovenilor cit si cele ale rusilor). Avem cu totii mult de muncit.