Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

11 décembre 2008 4 11 /12 /décembre /2008 12:54

Finalul îngheţat al erei brejneviene a prilejuit apariţia în URSS a cel puţin două capodopere despre (şi cu)  adolescenţi şi minori. Primul - «Пацаны» (Puştanii, reg.Dinara Asanova, 1983), cel de-al doilea, despre care încerc o succintă analiză - «Чу́чело» (Sperietoarea, reg. Rolan Bykov, 1983). Ambele realizări cinematice pot fi considerate nişte vârfuri ale cinema-ului sovietic, şi asta mai ales că au apărut într'o vreme a anchiloze maxime şi disoluţie a sistemului, dar şi pentru că abordează problematici mai delicate, sensibile: şi copiii există într'un sistem totalitar, şi ei au universul lor, care nu e cu nimic mai prejos decât cel al oamenilor maturi!
Rolan Bykov mărturisea după mulţi ani de la turnarea filmului cât de greu i-a fost să găsească o fetiţă de 12 ani, pentru rolul principal, care să aibă imprimată în ochi inocenţa, puritatea angelică! A văzut câteva mii de adolescente, şi tot nu găsea ceea ce căuta, acea fiinţă care să se plieze pe rolul din filmul ce urma să-l facă...Finalmente s'a oprit la Cristina Orbakaite, care a jucat magistral rolul Lenei Bessoltseva.
Sperietoarea este un film despre onoare, demnitate, individualism şi francheţe. Eleva Lena Bessonova apare într'un orăşel de provincie, unde se ajunge pe vaporetă, într'un mediu patriarhal, vetust, limitat - stă la bunicul său, colecţionar de vechi tablouri, un ciudat, pe care cei din urbe îl numesc "cârpaciul". Apariţia ei în clasă e întâmpinată cu zeflemea şi refuz, dar fetiţa e dispusă să înghită toate, căci este delicată, fină şi foarte bine educată. Doreşte să se integreze rapid în acel grup. Întreaga clasă chiuleşte la un moment dat de la ore, iar "capul relelor", cel care a propus să meargă cu toţii la un film, a fost unul din baieţii din clasă (Dima), pe care Lena îl simpatiza, şi asta chiar din ziua în care păşise pragul şi intrase în acea comunitate. Diriginta va certa a doua zi întreaga clasă, şi drept răsplată pentru asta îi anunţă că toată lumea va suporta consecinţele: nu vor merge la Moscova, în excursia pe care o aşteptau cu nerăbdare, şi pentru care se pregăteau de mai multă vreme. Lena se declară vinovată de cele întâmplate în faţa întregii clase, spunând tuturor că ea ar fi "turnat" dirigintei amănunte legate de evadarea lor, iar întreaga clasă o reneagă ca pe o trădătoare, "o râioasă", şi o pun în faţa unui boicot general  - şi e poreclită Sperietoarea. Băiatul Dima însă nu se grăbeşte să-i ia de pe umeri această povară a demnităţii. Un gest prea curajos pentru frageda ei vârstă! Dima se comportă ca şi cum nimic nu s'ar fi întâmplat, mai mult, participă activ la un ritual de incendiere a unei sperietori, ce'o întruchipa pe Lena. Scena aceasta este tulburătoare, de o cruzime dezarmantă*, căci simţim cum acel copil devine brusc matur...ascunzând lipsa de curaj a celui la care ţine, dar ea nu abdică, şi nu îl trădează. Aşteaptă ca Dima să iasă în faţa colegilor să' şi mărturisească singur pâra şi laşitatea. Lena suferă cumplit, e bătută, batjocorită, ignorată, urât privită. Ea îi povesteşte, răvăşită, despre toate prin câte i-a fost dat să treacă bunicului său, iar bunicul o înţelege şi o admiră. Vedem un dialog între doi oameni maturi, încercaţi, solemni, sobri şi demni. Finalul este plin de înţelepciune: bunicul donează întreaga sa colecţie de tablouri oraşului, iar portretul bunicii acestei demne fetiţe - şcolii pe care aceasta tocmai o părăseşte! Ambii se iau de mâini şi pleacă în iarnă, lasă în urma lor minciuna, băşcălia, micimea, trădarea, laşitatea, spiritul de turmă, bucuria proştilor - şi toate câte dau sens(uri), de cele mai multe ori, epocilor şi vremurilor...
După 25 de ani de la apariţia acestui film el rămâne una din realizările cele mai emblematice şi radicale ale cinematografiei secolului XX.    

* Filmele americane, prin comparaţie, care au făcut epocă în ultimul deceniu (Elephant, Ken Park, Paranoid Park, The Life Before Her Eyes etc), şi care au ca subiect central teenagers problems - mi se par aproape sterile, vidate de autenticitate, neatinse fiorul viului, în raport cu tensiunea zgomotoasă din Sperietoarea.  Filmul acesta sovietic este de o frumuseţe înfiorătoare...dar şi ziditoare. "A terrible beauty is born", cum ar fi spus Yeats (1916). Dar poate că vremea filmelor seroase a trecut, şi nu ne'am dat încă seama?

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat
commenter cet article

commentaires

vladimir b. 17/12/2008 16:26

:))) Dar e "Cadou pentru Stalin", iar regizorul este Rustem Abdraşov! Filmul e produs în Kazahstan, şi chiar că trebuie văzut...toate recenziile din Rusia sunt favorabile, pertinente...

Ioana I. 17/12/2008 10:24

Cine este regizorul filmului Copii lui Stalin? In ce an aparut?

vitalie 16/12/2008 10:57

tocmai am vazut "подарок сталину" - un film bun despre copii sovietici din Kazahstan, in preajma Semipalatinskului, unde au loc primele testari ale bombei sovietice in 1949... un copil evreu, sasa, reuseste sa evadeze din trenul deportatilor si este recuperat de un batran Kasam...minunat.

a.k. 13/12/2008 21:25

O capodopera. Multumim...

v.ernu 12/12/2008 22:20

Ostrov este un film slab.. parerea mea.. este o incercare esuata si are aura pe care o are din cauza ortodoxismului militant.