Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

20 juillet 2009 1 20 /07 /juillet /2009 23:47

Chiar dacă am ajuns doar a doua oară (după 2003) la Gărîna, festivalul de jazz din această localitate din munții Semenicului a adunat deja 13 ediții; și în ciuda cifrei -- a fost cea mai tare oferta în materie de jazz oferită vreodată în România! Acum 6 ani numele cel mai sonor adus de Banat Jazz la Gărîna a fost Eberhard Weber, iar anul acesta e chiar frustrant să numești ”cine cel mai cel mai”, căci pentru un cunoscător parcurgerea programului este o delectare absolută. Fără nicio exagerare. În fiecare seară am avut muzicieni norvegieni de primă mână (primo: Terjie Rypdal; secundo: Helge Lien Trio; terzo: Nils Peter Moelver), iar formația Trigon a avut o prestație absolut ”explozivă”.

Liderul trioului Helge Lien e pianist. Și unul absolut fantastic, care știe să ”stoarcă” din acest instrument ce are mai bun: firescul sunetului, înainte ca acesta să amuțească. Prestația acestei mini echipe s-a desfășurat după o ploaie devastatoare, violentă, abundentă, care a alungat cea mai mare parte a publicului adunat în Poiana Lupului în amurgul zilei de sâmbătă. A rămas o cohortă de fani, de adevărați fanatici ai jazz-ului, pentru că acel spectacol la care am asistat a fost unic: fără amplificarea obișnuită, fără orga de lumini; s-a cântat acustic, cu un public ajuns aproape de extaz...rămas în picioare pe bușteni -- din cauza apei dar și a încântării! Nu pot oculta faptul că pe parcursul a mai bine de o oră și jumătate, cât a durat ploaia cu averse, acești trei minunați muzicieni au rămas pe scenă, în așteptarea momentului potrivit să înceapă spectacolul. Marii muzicieni au și caractare pe măsură. M-am convins încă o dată. Românii au avut marea șansă să-i vadă și să-i asculte...
Grupul Trigon are 17 ani de la înființare, iar neobositul Anatol Ștefaneț nu dă semne de oboseală, nici de lipsă sau măcar diminuare a inspirației. Mereu suprinde, încântă, experimentează, perseverează. Având alături niște muzicieni tineri contagios de talentați (Dorel Burlacu, Gari Tverdohleb, Sandu Arcuș) nici nu are voie să se lase din goana sa de ”locomotivă muzicală”. Trebuie să funcționeze ca model și lider. Când e pe scenă -- vioara se încinge, arcușul cedează...Muzicianul Arcuș actează însă cu firescul unui ferestrău nemilos. Multele instrumente pe care le mânuiește cu o virtuozitate aproape barocă devin fiare îmblânzite, călețușe ce se gudură pe la picioare. Despre foarte puțini muzicieni te poți exprima în acești termeni comparativi, și e meritul ”vulpoiului” de Ștefaneț să fi adus în scenă un așa emul. Quartetul Trigon renaște de la an la an, deși vârsta e majoratului!
Chitaristul John Abercrombie provine din mediul rock-erilor, tocmai de aceea recitalul lui a atins cotele maxime de audiență. Poiana Lupului adunase mii și mii de oameni, care l-a ascultat pe colosalul interpret, secondat de tobe de nu mai puțin celebrul Joey Baron, despre care am mai scris. Deși muzicianul Abercrombie a dat semne evidente de oboseală și extenuare fizică, chitara lui a fost la fel de pastorală și poetică, precum o știm din cele mai bune albume ale sale. Nu am putut decât regreta absența violonistului Mark Feldman, companionul din ultimii ani al lui Abercrombie, cel puțin pe minunatele albume ca: Cat 'n' Mouse (2002), Class Trip (2004), The Third Quartet (2007). Abercrombie face parte din ”generația de aur” a casei de discuri ECM.
Joey Baron nu se dezminte, și-a inventat propria ”alchimie” și ”energetică” cu care strunește tobele!
Trompetistul norvegian Nils Petter Molvaer a devenit celebru încă de pe vremea prinului său album scos la ECM, Khmer (1999), și de atunci nu încetează să ”vrăjească” pe ascultătorii săi prin sunetul său special, unic, recognoscibil. Molvaer îmbină cu ajutorul echipamentelor ”dirijate” de atot-știutorul său Appel Mac motive inspirate din folclorul cântat al nordicilor, cu elemente ale undergoundului european al momentului. E o muzică stranie, dar și capabilă să te transpună în spații de reverie și realități paralele...
Electronistul jazz”, pre numele său Ervind Aarset e o figură misterioasă, meditativă, introvertită. Și astfel e și muzica pe care o face. Acum a actat în calitate de ”secund”, în timp ce la festivalul de jazz de la Timișoara din anul trecut l-am audiat într-un recital unde era lider. Iar concertul de atunci a rămas de neuitat.
O enormă dezamăgire: saxofonistul austriac Ulrich Drechsler; așteptam cu înfrigurare și bucurie recitalul său, după ce în septembrie 2008 am avut ocazia să-l audiez la Chișinău pe Drechsler în formula de trio. Interpretase atunci un jazz energetic-molipsitor, alert, viguros, responsabil și larg. Acum venise cu alți muzicieni, inclusiv cu un ”freaka da' discuri", punând publicul pe dansuri, oferindu-le un cocktail mixat dintr-un soi de bossa nova și groove. Ambele diluate și pervertite. Ce mai, direcția asta coruptă a jazz-ului îmi displace profund. Stan Getz a fost singurul muziacian care putea să se aventureze în acest hățiș de liane latino, și nu se împotmolea în căldura lor amăgitoare...Drechler, neamțul, nu a fost deloc credibil în această atmosferă languroasă și lubrică.   

foto: vladimir bulat [sony DSC-V1]

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Jazzbolistică
commenter cet article

commentaires

Vladimir B. 28/07/2009 08:05

http://www.youtube.com/watch?v=q0w5LfjUx0sa ratat taman asta, cand cateva sute de oameni, stand cu totii in picioare, caci apa napadise peste tot, au ascultat acest minunat, mesmeric de-a dreptul, recital al trioului condus de Helge Lien.

Cristina M 27/07/2009 12:59

...pacat doar ca pe doamna respectiva de la 'Observator' a gonit-o furtuna de la cel mai tare moment al festivalului, concertul lui Helge Lien. El insusi a fost extrem de impresionat de atmosfera si a marturisit ca n-o sa uite niciodata acest concert. Nici noi!  

trecator 25/07/2009 22:01

http://www.observatorcultural.ro/MUZICA.-Festivalul-de-Jazz-de-la-Garana*articleID_22146-articles_details.htmlUn articol de o decenta maxima!

Calin Torsan 24/07/2009 13:35

multzam, Bulatule, pentru cronica asta! macar asa am fost si eu acolo. mi-ai facut o pohta de cantat... acu' plec. peste doua ore am repetitie. o sa pastrez ceva din energia asta, pe care mi-ai transmis-o. din vibratie...
pa

Livia Staicu 23/07/2009 14:29

foarte frumos si pertinent comentariuaveti un penel minunat