Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog

Recherche

23 août 2006 3 23 /08 /août /2006 16:50

Planeta moldovenilor: Chişinăul

 

           

Cu ceva vreme în urmă puteai observa în cîteva locuri centrale ale oraşului Chişinău panouri care anunţau maiestuos că urbea în care te aflai este „cel mai frumos oraş din lume”. Pentru mîndria şi orgoliul celor născuţi acolo cu greu s-ar mai putea găsi calificative care să le exalte mai mult decît atît pornirile patriotice şi civice.

 

Prin ce se remarcă astăzi acest oraş? Voi încerca o succintă geografie culturală a acestei capitale. Gara Feroviară este un monument de arhitectură al epocii euforice de după război, finalizată în anul 1948. Clădirea veche fusese bombardată în al doilea război mondial. De aici pleacă practic toate drumurile importante ale Chişinăului. Artera principală a acestui oraş este Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt (fostă Lenin). Istoria arhitecturii din ultima jumătate de secol s-a scris anume pe acest bulevard. Aici se află (în ordinea succesiunii topografice): Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Centrul expoziţional „Constantin Brâncuşi”, Hotelul Naţional (fost „Intourist”), cîteva ministere, Cladirea-turn a „Moldtelecom”-ului, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Sala cu Orgă, Primăria, Poşta Centrală, Casa Guvernului, Grădina Publica Ştefan cel Mare, Arcul de Triumf, Catedrala Mitropolitană şi Scuarul Catedralei, Piaţa de Flori, Biblioteca municipală „B.P.Haşdeu”, Teatrul de Operă şi Balet, Parlamentul, cel mai mare cinematograf, „Patria”, sediul Preşedinţiei, Muzeul Naţional de artă al Moldovei, ambasada Ungariei, Institutul Politehnic, Casa de edituri, ambasada Federaţiei Ruse, Capela Alexandru Nevsky, Spitalul de boli infecţioase, Institutul de medicină şi farmacie, Palatul Tineretului ş.a.

 

Tot  pe artera asta este situată superba casă a avocatului Vladimir Hertza, ridicată între 1903-1906, care a avut pictură parietală pe tavane şi sobe cu teracotă smălţuită, iar în spatele ei, o mică grădină cu o fîntînă străjuită de o nimfă din piatră. Este una din cele mai reprezentative piese ale oraşului, care atestă gustul pentru arhitectura central-europeană (Habsburgică) a comanditarului.

            În general, centrul oraşului, în afara construcţiilor administrative, este articulat din clădiri cu unul sau două nivele, cu un fond locativ constituit, în special, după 1834 cînd administraţia ţaristă rusă aprobă planul de dezvoltare al oraşului, după ce în 1818 Chişinăul primise statutul de oraş. Multe din aceste edificii au fost influenţate de curentele arhitecturale ale Europei din a doua jumătate a secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX (clasicism, neo-gotic, romantism, „art deco”). De atunci, artera principală este aceiaşi cu cea care astăzi are acelaşi statut. Ea împarte oraşul în două şi este oarecumva paralelă cu anemica gîrlă cu numele Bâc – singura apă curgătoare din oraş, nenavigabilă (http://www.kishinev.info/history_ro/111856/).

 

 

           

În acest moment (după 2004), al „construcţiei” ideii moldovenităţii glorioase (o chestiune care ţine mai mult de sociologie şi politologie), sunt cîteva elemente care încarcă simbolic topografia oraşului, capitala Republicii Moldova (RM). Grija principală a municipalităţii este chiar Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aici, în spatele Arcului de Triumf, cu câţiva ani în urmă s-a rezidit, pe vechiul amplasament, Clopotniţa Catedralei, pe locul celei aruncate în aer de comunişti într-o noapte a anul 1962. Este un prim moment al grijilor edilitare cu scopuri explicit propagandistice. Anul acesta a urmat, Memorialul Gloriei Militare (deschis în 1975). Situat în perimetrul dintre străzile Mateevici, Halippa şi Alexandri, lângă Cimitirul Central, Puşcăria oraşului şi Muzeul tehnicii militare, acest Memorial este acum într-un ciudat şi cinic proces de reconstrucţie şi primenire. Prin „resurecţia” acelui „spirit” al faptelor de eroism al ostaşului sovietic, în fapt, se doreşte aproprierea mitului luptătorului în favoarea armatei naţionale. Întreaga scriptologie aflată acolo de peste 30 de ani, devine acum un bun al moldovenilor, bravii continuatori ai „duhului” războinic al lui Ştefan cel Mare. Aleea principală e în formă de arc. Pe această alee se înşiruiau 155 de plăci de marmoră neagră, pe care erau înscrise numele celor căzuţi în cel de-al II-lea război mondial, pentru eliberarea Moldovei Sovietice şi a Chişinăului. În speţă, a fost ridicat de curând un nou stîlp comemorativ, au fost înlocuite vechile inscripţii cu numele eroilor (în rusă), cu altele scrise în două limbi: română şi rusă, puştile monumentale ( H=25 m.) din granit de de-asupra "focului veşnic" au fost placate parţial cu plăci de marmoră neagră...Apare şi un impunător gard de incintă, din piatră şi metal. Procesul acesta se înscrie intr-o campanie de re-ciclare a memoriei colective, în vederea aproprierii "slavei" militare de altă dată, în beneficiul actualei puteri politice de la Chişinău...O reciclare simbolică, dar nu mai putin expresivă - menită să satisfacă orgoliul rănit de multă vreme al foştilor veterani, nostalgici şi alogeni, niciodată intergaţi în societatea moldovenească... 

 

            Un alt loc unde întâlnirea dintre diverse naţiuni şi naţionalităţi are o încărcătură simbolică este Piaţa Centrală. Este poate cel mai aglomerat şi pestriţ perimetru al urbei, în care majoritatea chişinăuienilor îşi fac practic toate cumpărăturile, de la cele alimentare pînă la vestimentaţie, încălţăminte şi uz casnic. De aceea, cultura supermarket-ului nu prea are succes în capitala RM. Aici, în  Piaţa Centrală, se dezvoltă un capitalism minor, evaziv şi prudent. În piaţă predomină marfa de mai joasă calitate, dar e abundentă şi ieftină.

Aici caucazienii vând condimente variate, mirodenii rafinate, rodii şi suc de rodii, ukrainenii, pepeni „de Herson”, iar ţăranii moldoveni – toată gama de legume şi fructe ale zonei. Cea mai impresionantă gamă de ceaiuri (negru şi verde, în special) se poate găsi tot aici. Plus de asta, piaţa abundă de tarabe cu muzică. Proverbiala mândrie a moldovenilor îi determină pe vânzători să ofere spre ascultare, în special, muzică autohtonă – uşoară, rock sau populară. Poţi auzi din diverse colţuri cântând, de-avalma, pe: Pavel Stratan, „O-Zone”, Nicolae Sulac, Nicolae Glib, „Alternosfera”, „Gândul Mâţei”, ”Opincuţa”, „Travka”, Geta Burlacu, „Zdob şi Zdub”, Natalia Barbu, Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, „Cuibul”, „Bordeiaş”, „Millenium”, ”Grăieşte moldovineşte”, „Lăutarii”, Anastasia Lazariuc, „MUZ ON”, „Lăutarii”, şi multe alte acorduri ale muzicii autohtone. Muzica alogenă e, cu precădere, piratată şi oferită la discreţie. O altă piaţă pitorească a Chişinăului este cea numită popular „Ptic’ka”(Păsărica). Aici se găsesc de cumpărat peşti exotici, păsări tropicale, căţei de companie, pisici de cameră. Iar printre animale şi păsări se găsesc şi gamă largă de casete video şi DVD, cu precădere, producţie rusească. Cu un microbuz (căreia băştinaşii îi spun într-o rusească pocită, „marşutka”) se poate ajunge la Grădina Zoologică şi la Grădina Botanică, aflate în sudul oraşului, pe ambele părţi ale magistralei care duce spre Aeroportul internaţional Chişinău. Dealtfel, „maxi-taxi” este unul din mijlocele de bază a transportului în comun. Statistici neoficiale afirmă că pe străzile oraşului circulă în jur de 1000 de vehicule… devenit şi parte din folclorul urban al Chişinăului.  

 

           

Dar atracţia (poate) cea mai pitorească a centrului Chişinăului este talciocul de artizanat situat în scuarul dintre Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” şi Sala cu Orgă. Ca şi în cazul muzicii din Piaţa Centrală, în acest loc coabitează kitsch-ul în formele sale stridente, sulfuroase, dar şi creaţia unor artişti profesionişti, care-şi „recalibrează” opera pentru gustul şi ochiul grăbit al turistului venit de aiurea. Localnicii cu dare de mână, care vor să facă paradă de rafinamentul lor estetic, procură de aici pentru nunţi şi botezuri, tablouri ganghiste: cu lebede, podeţuri imaginare şi dame rotofee răsturnate în cearceafuri imaculate…

 

            Există câteva structuri artistice profesionale care promovează artele vizuale, atât oficiale, cât şi private. Muzeul Naţional de artă al Moldovei este instituţia care, începând din 1949, este chemată să catalogheze şi să conserve patrimoniul artelor plastice ale acestui spaţiu cultural. Fosta Pinacotecă a oraşului luase fiinţă în 1939, dar colecţia ei s-a risipit ireversibil în timpul celui de-al doilea război mondial. Muzeul deţine în acest moment 3 sedii – toate inventariate şi protejate ca monumente de arhitectură. Centrul expoziţional „Constantin Brâncuşi” este aflat sub jurisdicţia UAP, şi promovează creaţia actuală, sub toate formele sale. Galeriile AoRTA şi Coral sunt două entităţi private, cu programe expoziţionale şi strategii de promovare a artiştilor distincte, dar care sunt doi operatori importanţi în mediatizarea creaţiei contemporane de la Chişinău.

            Pentru nostalgicii incurabili, înainte să părăsească Chişinăul le recomand să viziteze (din păcate, doar pe dinafară pe prima!) Moara Roşie, în partea de jos a oraşului, şi Turnul de Apă cu foişor de foc (de unde se poate urmări o minunată belvedere asupra părţii centrale a oraşului), ambele rămase mărturie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea despre nivelul ridicat de civilzaţie a acestei urbe, în care-ţi doreşti mereu să revii...   

         

 

 

 

 

Partager cet article

Repost0

commentaires

natalia caraus 25/08/2006 18:17

buna!
 
Informatia pe care ai trimis-o e mishto, este descrisa realitate la 100%, nu shtiu ce sugestii as putea sa-ti dau, ma mai gindesc daca apare ceva pe parcurs, iti spun! pa!
 
o zi buna!

Vladimir 25/08/2006 09:21

 
Da, incerc pe viitor sa prezint si citeva localuri de calitate, dar Black Elephant NU MAI EXISTA! Ca sa stii...dar sunt un maldar de altele...

sirbulescu 25/08/2006 09:19

Bonjour,am avut ocazia sa parcurg ghidul transmis de catre un priten si am apreciatcontinutul sau.Doresc sa fac o singura remarca : regret ca locuri atât de pitoresti nu sântacompaniate de imagini mai deosebite.Ca sa fiu sincer, am gasit deplasata imaginea reclamei într-un ghid atât deinteresant.Cu stima pentru valoarea muncii dumneavoastra.

Mihail Vakulovski 25/08/2006 09:17


multam, vladimir,
am citit ieri,
cind am tras si link spre
blogul tau,
de pe tiuk,
ca rusii de la blogul si siteul meu nu-mi permit
sa trag linkuri.
sanatate,
foarte interesant si foarte bun textul cu Ch-ul,


 
m.

Vasile Ernu 25/08/2006 09:14


eu cred ca e fain
si mie imi suna bine.. cu atit mai mult romanilor...
poate si citeva cuvinte despre vreo 2 krisme (elefantu... jaba..)...