Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

19 septembre 2009 6 19 /09 /septembre /2009 07:58

Dacă în raza orașului nu s-au conservat monumente vechi, post-bizantine, pe o rază ce variază între 15-20 de km. se pot vedea câteva exemple de arhitectură și pictură foarte prețioase. Cel mai cunoscut monument din zonă se consideră cea dedicată Sfântului Pantelimon, din Gorno Nerezi, un sat montan, de pe coastele căruia Skopjie se vede ca-n palmă. Ctitoria inițială datează din al XI-lea veac, iar pictura se conservă într-o stare deosebit de bună, restaurată și conservată în numeroase rânduri.

În stânga mănăstirii se observă turla unui minaret. În lumea aceasta Ortodoxia este urmată îndeaproape de Islam, vecinătățile fiind percepute ca o normalitate organică, indestructibilă.
Această Coborâre de pe Cruce este copleșitoare, prin simplitatea sa dar și prin încărcătura emoțională pe care o conține. Detaliile, puține, sunt unice în felul său; cleștele devine ca o limbă de clopot, jelania lui o auzi fără să vrei.
 În proximitatea Skopjiei, trecând prin localitatea Saray, se merge spre defileul râului Treska, unde ne așteaptă o întâlnire cu două monumente deosebit de pitorești; primul este Biserica Maicii Domnului-Matka, ridicat pe la mijlocul secolului al XIV-lea, din pictura inițială a căreia nu s-a păstrat nimic. Cea care poate fi văzută in situ este din 1497, iar cei care au contribuit la realizarea acesteia și la lărgirea bisericii sunt: Milica cu Tošnik, împreună cu fiul lor Nikola, cărora li s-a alăturat Mitropolitul Atanasije. 
Minunatul detaliu încastrat în unghiul exonartexului -- care reprezintă o piatră tombală cu o inscripție în limba latină -- atestă fără tăgadă grija celor care au lărgit biserica pentru vestigiile strămoșilor. De remarcat că deși literatura de specialitate nu aduce în discuție acest monument, am depistat destule detalii și mărturii lapidare care ar justifica o atenție mai specială (incizii, reliefuri în meplat etc.). 
Mergând pe firul riului Treska, se ajunge la o mică hidrocentrală, acolo mașina trebuie abandonată, și mers pe jos mai departe. Traseul este impresionant. Pietruit și îngrijit amenajat. După câteva curbe se deschide o priveliște rară: lacul Treska îmbrățișat de stânci. Pe umărul unui promontoiu se înalță eleganta biserică a Sfântului Andrei. Ridicată la 1389de Andrei, unul dintre fii regelui Vukašin, este un exemplu tipic de arhitectură monastică. Pridvorul a fost adăogat în timpul dominației turcești, iar caracterul său deosebit este vizibil. Pictura este exemplară, bine conservată. O datorăm Mitropolitului Ioan și ucenicului său, monahul Grigorie -- lucru atestat în mod foarte vizibil de-asupra proscomidiei, printr-o inscripție lămuritoare. Mitropolitul Ioan, împreună cu un alt emul al său, monahul Makarie, a mai pictat și la mănăstirea Zrze, iar aceste două exemple de pictură au influențat evoluția artei frescei de la finele secolului al XIV-lea. 
Markov Manastir se află în cătunul Sušica. La est de orașul Skopjie, pe direcția Dracevo, drumul e de-a lungul căii ferate, iar de la Dracevo se face un drum spre dreapta. Există un indicator discret, spre stânga, dar dacă nu ești atent îl ratezi cu siguranță, căci e ascuns în frunzișuri. Satul este foarte pitoresc, mai păstrează, în paragină fiind, case tradiționale macedonene, zidite din piatră de râu, netencuită. În capătul satului este mănăstirea, care este activă. Cu hramul Sfântului Dumitru a fost înălțată cu începere din 1345, completată de-a lungul celui de-al XV-lea veac, conservă astăzi unul din cele mai ample programe iconografice de pe teritoriul macedonean. Ea datează din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea, și conține impresionantele cicluri ale Născătoarei de Dumnezeu, a Sfântului Dumitru și a Sfântului Nicolae. Scena Adomirii Maicii Domnului este una dintre cele mai complexe reprezentări din întreaga lume a slavilor balcanici. Am avut norocul să o pot fotografia. Născătoarea de Dumenezeu apare în trei ipostaze în aceeași compoziție, această conflație de ipostaze este foarte rar întâlnită în biserica răsăritului.  
În drum spre granița cosovară, pe șoseaua spre Priština, dela nord de Skopjie, trebuie să nu ratezi un drumeag asfaltat spre dreapta, căci nu există niciun indicator, dar lumea e foarte binevoitoare și te îndreaptă la orice bifurcație de drumuri. Reperul este satul Gornjane și mănăstirea Sfântului Nikita. E una din cele mai vechi din acest spațiu, datează de la 1307/1308.
Mănăstirea este practic depopulată, am văzut un singur monah, bătrân. ”Maestrul de ceremonii” era o doamnă pe care a trebuit să o așteptăm să-și spele vasele, rufele, și apoi, ne-a deschis biserica, aproape cu un control corporal, să nu fotografiem! A stat cu ochii pe noi, ca pe pușculița cu bani, care nu cumva ”să furăm” imagini. În stare de asediu permanent fiind am remarcat totuși și aici calitatea deosebită a veșmântului pictural, dar fără măiestria celor anterioare. 
Satele sunt terasate, cu case masive din piatră, iar în preajma mănăstirii chiar am coborât câci în fața ochilor ni se arăta o străduță demnă de a fi fost parcursă pe jos. 
Satele aici sunt cu totul speciale, ele conservă încă imaginea ancestrală a satului tradițional, chiar dacă se află la o distanță mică față de capitală. Și se află, cred, în directă relație cu imaginea arhitecturii eclesiastice. Piatra este folosită pentru toate. Piatra masivă, nefinisată, brută, cu toate nuanțele existente.
   

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article

commentaires

Vladimir BULAT 23/09/2009 05:58


Vai, Mihai, viata monahala din Macedonia e quasi-inexistenta! Sau cel putin in locurile in care am ajuns nu am prea vazut si simtit prezenta calugariei...Serbia e altceva, da, Mileseva e unul din
cele mai de neuitat locuri in care am fost anul trecut...De acord, acolo si pictura si harnicia maicutelor mi-au atras in mod deosebit atentia. Plus de asta, m-a zguduit simplitatea absoluta a
mormantului fostului Episcop de Mileseva, Vasile, pristavit la anul 1997!
DOAR in Markov si in manastirea Maicii Domnului-Matka am vazut chipuri de monahii, putine, singulare, iar la Sfantul Nikita am zarit un singur calugar, batran si absent!
Voi reveni cu detalii, pe parcurs...


mihai 22/09/2009 23:15


exceptional! va felicit! voi ajunge candva pe acolo. o intrebare: in afara de manastirea Markov, restul sunt active? adica se slujeste in ele?
de ce intreb: stiu ca in acel spatiu, practica religioasa nu este foarte intensa. si, totusi, tot despre fosta Jugoslavie: nu-mi pot scoate din cap/suflet o vecernie de la manastirea Mileseva; si
ce mai cantau maicile, si ecteniile preotului...