Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

21 septembre 2006 4 21 /09 /septembre /2006 10:16

O revelaţie artistică: Samson Flexor

 

 

                                                      F   idele à la splendeur sereine des etoiles

 

                                                 L   e nombre d’or fulgure en tes savante toiles

 

                                               E   t la realité pour toi n’est plus le grand

 

                                                                   X  puis que le cosmos te devient transparent

 

                                                       O  mon Flexor, puis que ton magique génie

 

                                                       R  etrouve le secret perdu de l’harmonie

 

 

 

                                                        Charles Melaye

 

                                                        Acrostiche Improvisé

 

                                                               Paris, 16 avril 1948 – 18 h.

 

 

 

 

Mai greu se poate închipui că un pământ aşa urgisit şi aflat în calea multor nedreptăţi istorice şi politice, cum este cel al Basarabiei, să dea atâtea personalităţi de calibru internaţional, aşa cum s-a întâmplat în veacul al XX-lea. Gândul mă duce în primul rând la personalităţi artistice de renume mondial născute aici, şi aş aminti în special numele celor de prim rang: Maria Cebotari, German Goldenshteyn, Mihail Larionov, Idel Ianchelevici, Grégoire Michonze, Samson Flexor...Şi dacă toate celelalte nume sunt destul de cunoscute publicului din spaţiul cultural românesc, atunci creaţia plasticianului Samson Flexor va deveni, sper, şi pentru lumea românescă o adevărată revelaţie, în următorii ani...

 

Născut în anul 1907, la 9 septembrie, în orăşelul nistrean Soroca, pe atunci în Imperiul Rus, se trăgea dintr-o familie înstărită, de burghezie locală. Tatăl său,  Modesto Flexor era inginer-agronom, iar mama sa, Marie-Georgette, intelectuală şi ea, era de origine ruso-franceză. Casa familiei s-a păstrat până astăzi în Soroca, aflată în subordinea autorităţilor locale. O fotografie de la 1908 ne arată întreaga familie surprinsă în faţa casei – impunătoare şi cu adevărat aristocratică. Faptul că alături de membrii familiei pozează câteva slugi, printre care bone şi un vizitiu, ne arată starea materială destul de prosperă a acestora. Iar pe o secvenţă fotografică făcută în atelierul lui M.Cligher (fotograf din Soroca) Samson, adolescent, este alături de părinţii săi, îmbăcaţi cu toţii după moda europeană a vremii. Revoluţia bolşevică din 1917 a produs schimbări profunde în soarta familiei Flexor, astfel încât aceasta se mută în România. Prima pictură cunoscută a viitorului artist este semnată în anul 1920, şi reprezintă un peisaj din Soroca. Lucrată în ulei, ea mimează destul de bine şi în perfectă cunoştinţă de cauză maniera impresionistă. Practic, din acest moment se poate vorbi de debutul celui care a fost numit de marele teoretician al culturii vizuale, Vilem Flusser,unul din fondatorii esteticii viitorului”.

 

În 1922 se îmatriculează la facultatea de chimie de la Universitatea din Bruxelles, oraş în care frecventează timp de doi ani şi cursurile Academiei Regale de Artă. Dar, Parisul, cu atmosfera sa artistică clocotitoare îl aduce la scurt timp aici, unde începând cu 1924 frecventează la Sorbona cursurile de istoria artei. Academia Ranson este locul în care a învăţat tehnicile frescei şi a picturii murale. În 1927 deschide la Paris prima sa expoziţie personală, la Galerie Campagne Première. Iar Salon des Surindépendants l-a avut pe Flexor ca unul din directorii săi, până în 1938. În 1930 devine cetaţean francez. A fost inflenţat de mai toate curentele artistice ale primelor decenii, fapt ce poate fi urmărit din scrutarea atentă a operei sale din perioada deceniului 1930-1940. Decada aceasta, dincolo de începutul războiului, a marcat profund personalitatea artistică a lui Flexor, după ce în 1933 soţia sa, Tatiana Yablokoff, moare la naşterea copilului. Se converteşte la catolicism. Se recăsătoreşte cu poloneza Margo Mezcycer, cu care a avut doi băieţi: Jean-Marie (n. 1939) şi André Victor (n.1944). Perioada postbelică nu este un foarte uşoară pentru familia lui Samson Flexor, deşi artistul continuă să fie destul de activ în viaţa artistică şi expoziţională pariziană şi cea franceză. Totuşi, în primăvara anului 1948, ei se decid să părăseacă Franţa, pentru a se muta la São Paulo, unde locuiau deja unele rude ale soţiei, Margo. Lucrările sale din acestă epocă sunt destul de sumbre, sfâşietoare, expresioniste, bazate în special pe ritm şi pe ductul grafic. Tematica religioasă, inspiraţia literară şi compoziţiile ample, monumentale sunt cele cărora artistul de dă prioritate când ajunge pe „Pământul Făgăduinţei”, în cazul lui acesta a fost să fie Brazilia. Încearcă şi propagă la scară largă „abstracţia lirică”, care era o noutate absolută în spaţiul latino-american. Pictează la São Paulo Paşii Pasiunii pentru biserica catolică Nossa Senhora de Fátima. În 1952 participă la prima ediţie a Bienalei de la São Paulo, din partea delegaţiei franceze. Devine un apologet pasionat al abstracţionismului, şi înfiinţează un atelier de abstracţie geometrică. Participă la XXVII-a Bienală de la Venezia (1954), alături de adepţii şi elevii săi: Lívio Abramo, Antonio Bandeira, Portinari, Volpi, Lygia Clark, Arnaldo Pedroso d'Horta şi Ivan Serpa. Poate cel mai amplu manifest al artistului a fost publicat în numărul 28 (1957) al revistei Habitat, sub titlul „Consideraţii asupra artei abstracte”.

 

Expoziţiile sale, personale sau cu grupul abstracţioniştilor, colindă întreaga lume, de la New-York până la Tokio, iar în 1963 organizează cea mai importantă retrospectivă a sa, cu 120 de lucrări, în Galerie Georges Bongers, din Paris. Una din piesele care au făcut parte din această expoziţie fusese achiziţionată de Muzeul de Artă Modernă al Franţei. Revenit în Brazilia, finalizează un proiect de amploare la São Paulo – lucrul la frescele din biserica Nossa Senhora do Perpétuo Socorro, începută încă în 1957.        

 

          În anii ’70 lucrează intens şi de-o manieră percutantă în tehnica acuarelei. Ciclul Bipede cu piese de mari dimensiuni este cel care marchează opera de maturitate a lui Samson Flexor, şi se defineşte prin ceea ce numea autorul însuşi „Polarizarea figurativismului abstract”. O fotografie reprodusă în cea mai completă monografie despre autor, editată până acum (Alice Brill, Samson Flexor: do Figurativismo ao Abstractionismo, Editora da Universidade de São Paulo, 1990), îl vedem pe Flexor printre Bipezii săi, şi involuntar simţi drama acestui artist, sfâşiat de drama căutării permanente a sensului creaţiei, vieţii, credinţei... Cu 5 piese din această serie participă, în 1967, la cea-a de-a 9-a ediţie a Bienalei de la São Paulo. În anul următor, Muzeul de artă din acelaşi oraş îi organizează o retrospectivă de proporţii.  Moartea îl suprinde în plină glorie creatoare, fiind respectat, adulat şi urmat de mulţi discipoli, în ziua de 31 iulie a anului 1971.

 

Autoritatea lui Samson Flexor în materie de pionerat artistic era de multă vreme incontestabilă şi consolidată, ea fiind consemnată încă din 1957, de Michel Seuphor, în al său Dictionnaire de la peinture abstraite (Ed. Hazan, Paris), numindu-l pe artist „iniţiatorul artei abstracte din Brazilia”. În curând, cei doi fii ai lui Flexor, Jean-Marie şi André Victor, vor vizita Soroca şi R. Moldova, şi poate acest eveniment în viaţa familiei lor să marcheze şi începutul unei descoperiri de proporţii pentru întreaga cultură local...Renumele lui Samson Flexor trebuie să fie auzit şi cunoscut finalmente şi pe meleagurile sale natale, după ce a făcut demult ocolul lumii.  

Familia Flexor cu servitorii în faţa casei, Soroca, 1908

 (Sursa: Alice Brill,  Samson Flexor: do figurativismo ao abstractionismo, Universidade de Sao Paulo, 1990)

************************************************************************************************************************ 

P.S. datorez apariţia acestor note despre plasticianul Samson Flexor prieteniei mele cu domnul Fernando Klabin, consilier cultural la Ambasada Braziliei la Bucureşti, care mi-a pus cu generozitate la dispoziţie materialele necesare documentării şi ilustrării acestui text, căruia îi mulţumeesc şi pe această cale. 

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article

commentaires

Vladimir Bulat 31/10/2006 14:40

Un articol al lui Nicolae BULAT despre Flexor in presa din Soroca:
http://www.odn.info.md/flexor39.htm
Creste bibliografia despre acest artist!

Vladimir BULAT 23/10/2006 17:10

 
Acest text a avut un succes toatl neasteptat! El a fost preluat de doua publicatii, una electronica, TIUK :
 http://www.tiuk.reea.net/bulat.html
si alta publicata pe hirtie - DEMOCRATIA. Singura publicatie la care am trimis eu textul in mod expres a fost Contrafort:
http://www.contrafort.md/2006/143/1091.html
 
Evident, era doar o punere in tema, ca sa ma exprim astfel. Acum va urma o noua etapa: o analiza foarte fugitiva a operei artistului. Vreau sa contribui la bibliografia artistului Samson Flexor, chiar daca anumite spirite au fost afectate de aceasta "descoperire", in detrimentul unor personalitati locale, adica de origine romana! Arta nu are nationalitate, zic eu, de aceea, ceea ce conteaza este valoarea si problematicile pe care un individ ajunge sa le formuleze si sa le puna in discutie. Pentru america latina Flexor a fost un deschizator de drumuri...
 

Miriam GAMBURD 06/10/2006 19:14

Дорогой  Влад,  из  обширного  материала,  посланного  Вами,  меня  больше  всего  заинтересовал  Flexor - он  принадлежал  к  поколению  моего  отца  и  даже  некоторые  вехи  их  биографий  совпадают.  Очень  внимательно  прочла  о  нем.  Трогает  семейный  сорокский  снимок.  не  совсем  поняла,  много  ли  работ  сохранилось.