Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

23 avril 2007 1 23 /04 /avril /2007 11:02

"Lui Scaurus îi voi recunoscător pînă la moarte pentru că m-a pus de tînăr să-nvăţ greceşte. Eram copil încă atunci cînd prima oară am încercat să trasez cu stilul caracterele unui alfabet necunoscut: începeam marea mea înstrăinare şi lungile călătorii şi simţămîntul unei alegeri tot atît de deliberate şi involuntare ca dragostea însăşi. Am iubit această limbă pentru flexibilitatea trupului ei bine alcătuit, pentru bogăţia vocabularului dovedind la fiece cuvînt contactul direct şi variat cu realităţile şi pentru că aproape tot ce oamenii au spus mai bine a fost spus în greceşte (...) greaca are în spatele ei tezaurele sale de experienţă umană şi statală. De la tiranii ionieni la demagogii Atenei, de la austeritatea pură a lui Agesilaos la excesele unui Dionisiu sau Demetrios, de la trădarea lui Demaratos la credinţa lui Filopoimen - tot ce fiecar din noi ar putea încerca spre răul sau binele semenilor a fost, cel puţin o dată, făcut de un grec. Acelaşi lucru şi despre opţiunile personale, de la cinism la idealism, de la scepticismul lui Piron la visurile sacre ale lui Pitagora; refuzurile şi asentimentele noastre au fost deja exprimate, viciile şi virtuţile au modele greceşti. Nimic nu egalează frumuseţea unei inscripţii latine votive sau funerare: cele cîteva cuvinte săpate în piatră rezumă, cu impersonală maiestate, tot ce lumea are nevoie să ştie despre noi. Impreriul l-am administrat în latineşte; epitaful meu va fi cioplit pe zidul mausoleului de pe malul Tibrului tot în latină, dar ca grec aş fi vrut să gîndesc şi să trăiesc."

SURSA: Marguerite Yourcenar, Memoriile lui Hadrian, traducere de Mihai Gramatopol, Humanitas, 2006, pp. 33-34. 

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Delicii literare
commenter cet article

commentaires