Prin spatele sediului Guvernului României există o stradă veche şi elegantă, care poartă numele arhitectului Louis Pierre Blanc (1860-1903). Editura Istoria artei i-a dedicat un impunător volum; impunător din toate punctele de vedere: informaţie, ilustraţie, machetare, copertare, număr de pagini (400) etc. Întregul efort îl datorăm neobositei specialiste în istoria artei şi arhitecturii, Oana Marinache, şi colaboratorului acesteia în multe deja proiecte, Cristian Gache, fotograf şi designer. Recent, am admirat munca celor doi la scoaterea la lumină a unei bijuterii de carte, Jurnal de prinţesă, a celei care a fost Nadeja Ştirbey.
ACUM avem de-a face cu o nouă lucrare de cercetare, elaborare, prezentare şi punere în spaţiul public a unui arhitect de prim rang al Bucureştiului, unul din zorii modernităţii, opera căruia a lăsat o amprentă pe chipul urbei aproape inegalabilă. Blanc poate fi considerat un pionier absolut al europenizării oraşului de pe Dâmboviţa, în condiţiile în care acest oraş era tributar gustului şi eticii Orientului, prin ultimii fanarioţi, prin apetitul pe care-l trăda protipendada bucureşteană pînă în jurul anului 1900.
Nu am văzut volumul decît în imagini, dar ştiind acribia, acurateţea şi precizia cu care-şi redactează textele, fineţea cu care participă la alăturarea graficii şi imaginilor, ale Ioanei Marinache, şi priceperea celuilalt autor, sunt convins că lumea artistică, cea a arhitecturii şi a culturii în general, va primi o lucrare robustă, serioasă, necesară şi deosebit de elegantă! Ne vom putea convinge de acest lucru din 17 septembrie - ziua în care volumul se va lansa în sediul Palatului Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, ridicat la Bucureşti, în 1895, după planurile lui Louis Pierre Blanc, fiind considerată una dintre lucrările cele mai importante ale arhitectului de origine elveţiană. Deloc întîmplător, la lansare va aparticipa şi E.S. Ambasadorul Elvetiei domnul Jean-Hubert Lebet, alături de Ministrul nostru al Agriculturii. La 111 ani de la moartea lui Blanc, avem parte de o monografie de care era mare nevoie!
O piesă elegantă, erudită, plăcută vederii şi minţii.
foto> © vladimir bulat, 01 septembrie, 2011.
