Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog

Recherche

16 février 2010 2 16 /02 /février /2010 12:09

1974-0~1

Este o carte poştală sovietică, care datează din 1974. Găsesc că amplasarea bustului scriitorului Maxim Gorky (1972) în faţa hotelului Moldova îşi avea sensul şi rostul. Am mărit mult imaginea asta, şi am constatat că de-asupra intrării în cladire scria "Hotel Moldova", în româneşte, cum şi cuvântul vertical "Restaurant" de pe faţadă, tot în româneşte este. Ce vreau să spun este că monumentul scriitorului nu a apărut într-o vreme de rusificare bezmetică, ci într-un moment de liberalizare, în era "dezghetului" relativ. E adevarat că pe cornişa hotelului scria pe fundal roşu: наш город...(oraşul nostru...). Gorky apărea în faţă sculptat din granit rosu, de către sculptorul Lazăr Dubinovschi, şi părea că nimic, niciodată nu îl va disloca sau clinti de acolo, căci paginile minunate despre sudul Basarabiei, despre Akkerman, îl motivau să stea acolo, şi să „vorbească” viitorimii despre marea literatură, despre bejenie, despre compromis, solidaritate şi risc. Dar nu, nimic din ce vedem aici, pe această fotografie veche de peste 35 de ani, nu mai există! Hotelul a devenit sediu de bancă, faţada îngrijită de altă dată s-a schimonosit prin înveşmântarea în sticlă opacă, impersonală, copacii au fost tăiaţi, iar bustul lui Gorky -- mătrăşit. Gazonul din alte timpuri nu e nici pe departe la fel de îngrijit, nici la fel de viu, iar aleile au devenit bâlci, iarmaroc de kitsch şi stridenţe artizanale. E centrul urbei noastre, dar are vreo putain d'importance!? 

Sala cu Orga Palatul Justitiei plan secund
P.S. Asta este o imagine istorică, care reprezintă același scuar, aflat între Sala cu orgă și Teatrul Național. În planul secund -- Palatul Justiției (azi, este Direcția Căilor Ferate din RM). După cum se vede, locul acesta a fost și rămîne unul central, un fel de Agora moldovenească, devenită azi loc de pripas pentru pictori amatori, bișnițari, gangiști, șmekeri, nostalgici ai comunismului rezidual, pensionari cu Belomorkanal în colțul gurii, gospodine cu macrameuri și fețe de masă croșetate...Locul ăsta a devenit o stare, care scapă preciziei cadastrului, ascuțimii metronomului, indiscutabilului etalon. Cine nu simte asta, poate trăi oricunde, că tot nu contează! 

Partager cet article

Repost0

commentaires

Vera P. 23/02/2010 23:21


sunt convinsa ca acest text nu te va lasa rece:

http://kkk-bluelagoon.ru/tom3b/pinchevsky1.htm


victor ciobanu 19/02/2010 12:01


Teodor merci mult! 


Teodor Ajder 17/02/2010 14:48


Lui Victor si Vlada Ciobanu > excelent reportajul vostru TV!


Vladimir Bulat 17/02/2010 14:41


iata cum arată azi acest imobil:


http://ard.md/images/big_image_1234257881.jpg

http://ard.md/images/big_image_1234257882.jpg

Absolut halicinantă imaginație au arhitecții locali!


Teodor Ajder 17/02/2010 12:28


Exista 2 motive pentru care se intampla toate lucrurile. Unu, e cel pe care-l citezi si tu - prostia omeneasca. Doi - zgarcenia. Sunt convins, zii intuitie daca vrei, ca monumentele "disparute" au
fost, de fapt, furate si vandute. Desigur si aici se ascunde o nota de prostie, sau, altfel spus, o nedorinta de a trai pentru altii, vorba lui Sartre, in fine...
Daca au fost furate, ele vor reveni candva la suprafata...
Recent, acu vreo doua saptamani, la o casa de mezat din Varsovia cineva a vrut sa vanda o pictura furata imediat dupa razboi - Soldatul asezat. Faptasul e in cautare, iar pictura va fi returnata
proprietarului de drept.
Gorki, a fost, indubitabil, un mare scriitor! Mai mare si mai important decat Puskin, in opinia mea.
T.