Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

21 mai 2014 3 21 /05 /mai /2014 13:58

Istoria ultimelor două decenii, mai ales, legată de Cecenia, şi de capitala sa, Groznyi, a copleșit întreaga lume! De asemenea, despre Ramzan Kadyrov, "başkanul" Ceceniei, s-au scris şi spus tomuri întregi. Despre una din cărţile acestea am făcut şi eu ceva comentarii.

Recent, am aflat că autocratul Kadyrov intenţionează - după reconstrucţia aproape totală a oraşului Groznyi, bombardat de aviaţia rusă, cu ceva vreme în urmă - să ridice un turn de aproape 400 de metri înălţime (80 de etaje!), inspirat, se pare de vechea arhitectură caucaziană. 

Turnul-Ahmat1--H-400--Groznyi.jpg

Astfel arată macheta "turnului Ahmat" (după prenumele tatălui lui Ramzanov, primul preşedinte al Republicii Cecenia), care va include printre altele, muzeul Ahmat Ramzanov, 100 de apartamene de lux, cu vederi panoramice, un hotel cu 500 de camere, restaurante, piscine etc. Autorii acestei inepţii arhitecturale sunt doi moscoviţi, Alexandr Zusik şi Vladimir Travuş (acesta din urmă are o notorietate internaţională, fiind cunoscut printre altele ca proiectant al Turnului de TV Ostankino din Moscova).  

imgpas 010

Poate că, pînă la urmă ideea aceasta nu ar fi fost chiar atît de nepotrivită, dacă autorii ei s-ar fi gîndit la sensul profund al acestei arhitecturi tradiţionale, care nu este nicidecum cecenă, ci e atît de bine conservate în regiunea Oseto-Inguşetia (în special, în raionul Erzi, în traducere - acvilă), care face parte din Federaţia Rusă. Era vorba de o arhitectură de apărare, implicit, de război (denumite "vou", «воу»), specifică reliefului montan, foarte accidentat, şi greu accesibil. În această regiune se conservă numeroase specimene de acest fel. Unele sunt restaurate în epoca sovietică, altele rămase în paragină, şi nefolosite încă din era de dinaintea instalării islamului în aceste localităţi răzleţe şi izolate (secolele XVIII-XIX). 

Ingushetia--Battle-Tower-aul-Erzi.jpeg

Cercetările pe teren şi de laborator din anii'60-'70 (bizuindu-se, desigur, pe bogata experienţă colonialist-etnografic-lingvistică acumulată încă din Imperiul Ţarist), au arătat că arhitectura aceasta este specifică unui melanj etnic, de munteni, specific acestei regiuni a Caucazului, care se desemnează în istoriografie printr-un etnonim comun, Vainah sau Nakh.

0_36dbb_5da38954_orig.jpg

O foarte pertinentă analiză a specificităţii etnice, lingvistice şi monumentale a acestei zone a realizat-o savantul sovietic Vladimir Ivanovici Markovin (1922-2008), care în 1969 (reeditată în 2012) a publicat o monografie ilustrată foarte explicită şi convingătoare, un minunat ghid prin meandrele suprinzătoare ale Caucazului - "În ţinutul Vainah" (122 de pagini). Poate că într-o anumită măsură, astfel de cercetări amănunţite au determinat autorităţile de atunci să declare acest ţinut drept "rezervaţie naturală şi arhitecturală de importanţă naţională", protejată şi conservată pentru posteritate...Detaliul principal din această imagine ne arată prezenţa unei cruci cu braţe egale, care încununează un soclu în trepte. Intuiesc că amplasarea acesteia pe faţada turnului are o semnificaţie mult mai adîncă, decît una strict decorativă şi, în acest caz, una utilitară.  

imgpas_006.jpg

Revenind la intenţiile grandomane ale lui Ramzan Kadyrov, ne întrebăm de ce oare ţine acesta să "uzurpeze" şi să "speculeze" o tradiţie atît de spectaculoasă, şi atît de particulară, care e minunat înscrisă în peisajul montan, a cărei rădăcini coboară în timp pînă în veacul al X-lea, şi mai ales după cel de-al XII-lea secol, cînd prin aceste ţinuturi greu accesibile era stăpînă o regină georgiană, de neam creştin, Tamara (1184-1213)?

Cînd priveşti în imagini eleganţa şi supleţea acestor turnuleţe (cele mai înalte au în jur de 28-30 de m.), atît de bine proporţionate, cu o funcţie precisă, expiatorie şi mîntuitoare pînă la urmă, nu poţi opri gîndul să nu-ţi dea ghes: cum marna şi argila de altă dată, folosite de strămoşii cecenilor, inguşeţilor, daghestanilor şi altor popoare de munteni, vor fi înlocuite pentru construirea "turnului Ahmat", de omniprezentul beton armat, şi sticla super-rezistentă, aplicate pe suprafeţe de zeci de ori mai mari? Trecutul nu e (pentru că a devenit inofensiv), pentru cei de azi, cu mare putere de decizie, decît un bibelou sau un breloc, care se poate oricînd transforma în zgîrîie-nori, o investiţie care-şi merită toţi banii, spre a glorifica trufia, deşănţarea, lipsa măsurii şi înmormîntarea oricărei etici, poetici, estetici etc.

Se pare că mai tot ce vine din arealul caucazian tinde să-şi piardă, iremediabil, tradiţia, măsura, proporţiile, liniştea...şi asta ne înspăîmîntă.

P.S. cartea citată a lui V.I.Markovin o deţin în format doc., în limba originalului. Cine este curios să descopere mai multe detalii despre arhitectura vainah-ilor, mi-o poate cere. O expediez cu maximă generozitate. Cultura nu trebuie sechestrată în ghiarele maniacal-egoiste ale bibliotecilor))). 

P.S.2. Partea şi mai proastă a intenţiei lui Kadyrov, şi a celor care lucrează pentru el, este că ideea lor pare un banal plagiat. Şi iată de ce! În 1997, în Inguşetia, lîngă oraşul Nazrani, s-a deschis memorialul jertfelor represiunilor staliniste (autor: Murad Polonkoev), care este denumit "Memorialul celor 9 turnuri", are 4 niveluri, şi o înălţime totală de 25 metri, acestea fiind datele axionometrice aproape exacte ale turnurilor de apărare din Erzi, şi din alte locuri unde astfel de relicve arhitecturale s-au conservat, şi pot fi văzute, studiate. 

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Pamflet
commenter cet article

commentaires