Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

6 mars 2012 2 06 /03 /mars /2012 12:37

Muzica-5260.jpg

 

Deşi pianistul Leszek Możdżer (23 Martie 1971) nu a fost pentru prima oară în România, prezenţa lui în cadrul proiectului Modern Solo Piano era aşteptată cu sufletul la gură! Pentru că urma să ne ofere un program exclusiv cu piese de Krzysztof Komeda, compatriotul său. Curiozitatea şi freamătul erau cu atît mai pronunţate cu cît se ştie că fabulosul compozitor şi jazzman Komeda a semnat coloanele sonore la patru filme ale lui Roman Polanski.

 

Iulian Ochescu, un adolescent de 18 ani, ne-a pregătit pentru întîlnirea cu marele pianist, interpretînd piese de Enescu şi Skreabin.

 

Trebuie amintit că discul Komeda a apărut la casa ACT Music din Germania, anul trecut. Este disponibil pe piaţa românească prin reprezentantul acesteia, Andante Music.

 

Întregul material a fost înregistrat între 8 şi 11 martie, 2011, în studioul lui Leszek Możdżer din Wroclaw.

 

Ceea ce a prezentat însă Możdżer, în seara zilei de 4 martie, la Sala Atelier a TNB, nu se prea poate compara cu ceea ce este pe CD. Omul nostru îl are pe Komeda "în sînge", şi ceea ce Komeda doar sugera, Możdżer împinge sunetul pînă la paroxism. Pianul preparat face să nici nu simţi nevoia unei orchestraţii mai bogate, pianul poate da senzaţia şi plenitudinea polifonică a unui grup jazz. Cele cîteva piese interpretate de Leszek Możdżer au făcut furori în rîndul unui public - am constatat - tot mai tînăr, iar compoziţia Nighttime, Daytime Requiem  - pe mine personal m-a convins, dacă mai era nevoie?, că avem de-a face cu un pianist de primă mînă, că transfugii din sfera pianisticii clasice devin cei mai elevaţi, experimentalişti şi abuzivi muzicieni de jazz...Este foarte adevărat că Leszek Możdżer nu este un transfug în sensul adevărat şi definitiv al cuvîntului, ci e ca un flâner, este un rafinat combinator care are ceva din statura kilimanjarică a unui Misha Alperin, de pildă; dar şi din sobrietatea aproape ascetică a celui care a fost Arthur Rubinstein. Acesta din urmă, şi el un compatriot al lui Możdżer.

 

Mi se pare fabulos că avem parte de astfel de evenimente, într-o lume atît de plurală, deşi şi superficială, deopotrivă. Străpunsă de comercial şi amatorism. Iar indivizi ca Leszek Możdżer fac ca această lume fluidă şi lichidă (după terminologia sociologului Zygmund Bauman, alt polonez!) să nu-şi topească, precum zăpada sub ochii soarelui, temeiurile şi tradiţia! Astfel de inşi nu se schimbă zilnic...

 

Mulţumim grupului JAZZ.Ro, care ne oferă astfel de bucurii.

 

Fotografie de Tiberiu Crişan, obţinută prin amabilitate domnului Cristi Moraru.  

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Jazzbolistică
commenter cet article

commentaires