Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

14 janvier 2011 5 14 /01 /janvier /2011 10:46

------------0022.jpg

Am primit această imagine scanată după o mai veche fotografie, acum cîteva zile. De la un tovarăş rus, un împătimit de viaţa şi opera cîntăreţului şi dansatorului Petre Leşcenco (1898-1954), despre care încep să se ştie mai multe lucruri, de ceva timp încoace...Omul mă întreba dacă acest loc, e întradevăr acelaşi cu cel în care Leşcenco a avut o locandă de lux, unde se aduna lume multă, mai ales să-l asculte cîntînd, acompaniat de orchestra sa. În acest loc, din toamna lui 1936, a existat restaurantul "La Leşcenco", care era un local foarte apreciat şi vizitat de către lumea bună din Bucureşti. În program erau şi surorile lui Petre, Valentina şi Katy, care au învăţat tainele meseriei de la celebra în epocă dansatoare, Zina Zakit, cu care a dansat şi Leşcenco însuşi la începuturile carierei sale de artist...şi cu care fusese căsătorit. Mai tărziu s-a produs pe scena de acolo tînăra Alla Bayanova. Istoria acestui restaurant chiar merită scrisă, ca şi a multor alte locuri de socializare din interbelicul bucureştean. E de consemnat că destinaţia nu i s-a schimbat, nici după ce a venit comunismul, iar Leşcenco a început drumul pătimirilor prin Gulagul românesc, fiind, cel mai probabil, printre cei adormiţi în gropile comune de la Târgu Ocna, dar acest lucru încă nu se ştie cu certitudine.

 

În 7 februarie 1937 aici a cîntat celebrul cîntăreţ Fiodor Şaleapin. Iar apoi -- multe alte personalităţi din ţară şi străinătate. Cum se vede din fotografia de sus, probabil din jurul lui 1970, localul se numea "Bufetul Poştei", dat fiind că era în proximitatea fostului Palat  al Poştelor (Muzeul Naţional de Istorie al României). Vitrina cu tarife inclusiv în valută străină arată că stabilimentul era destinat preponderent străinilor. Erau şi dansuri "cu buricul gol". Tocmai astfel se explică că diverşi gură cască erau lipiţi de geamurile acesteia, căci numeroase fotografii din spectacole pavoazau vitrina.

bar_calea-victoriei.JPG

 

Mult după 1990, fără să ştiu exact cînd, exact aici s-a deschis restaurantul "Troica", cu mîncăruri tradiţionale ruseşti. Nu este întămplătoare deloc alegerea acestei denumiri, căci se ştie că pe un perete din localul său Leşcenco a comandat pictorului Viktor Malişevschy să-i picteze o scenă cu celebra Troica rusească...Avea nostalgia Rusiei de altădată.

Victoriei_Troica.jpg

 

Localul nu a rezistat prea mult, a dat faliment. Dar e bine că întreaga clădire rămîne în picioare, la intrarea în Calea Victoriei, dinspre Naţiunile Unite (e clădirea Agricola Funciara, piaţa se chema Piaţa Senatului, în intebelic). Adresa exactă: Calea Victoriei nr. 2, colţ cu str. Ion C.Filitti. Se pare că tocmai de acolo era intrarea în fostul local "La Leşcenco".

Un nou crîmpei de istorie bucureşteană.

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article

commentaires