Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

24 juillet 2014 4 24 /07 /juillet /2014 16:50
Nu auzisem decît vag despre sculptorul MÉSZÁROS LÁSZLÓ pînă să ajung anul trecut la Bişkek. La cîteva zile după ce m-am instalat, cînd mi-am propus să vizitez Muzeul Naţional de Artă din capitala Kîrgîzstanului, cineva mi-a spus să fiu atent în special la micile sculpturi, semnate de acest artist, despre care nu se ştia cum au ajuns la Frunze (denumirea oraşului pînă în 1991), cîndva, în era sovietică, şi care nu s-a mai întors niciodată în Ungaria natală.
EXISTĂ foarte puţine date despre acest clasic al sculpturii maghiare interbelice. Se ştie că provenea dintr-o familie cu mai mulţi copii, şi că s-a înscris ca discipol a lui Lajos György (1874-1955), la Şcoala de Arte Aplicate (Iparművészeti Iskolán), cea la a cărei baze a contribuit şi marele sculptor clasicist, Mátrai Lajos György (1850-1906). Înainte de asta tînărul László a fost ucenic de bijutier. Această din urmă meserie l-a învăţat să fie atent la detalii, meticulos, riguros în tehnicile cizelurii, polisării etc. 
În 1928 participă la Salonul Naţional, cu un bust de bărbat. Acest moment se poate considera a fi debutul său expoziţional. Avea 23 de ani. Iar în 1929 e prezent în 3 expoziţii de grup.
La începutul anilor '30 devine simpatizant al mişcării ilegaliste din Ungaria. Dar între 1932-1934 se află, cu întreruperi, cu o bursă de studii la Roma. În 1934 devine membru al Grupului Artiştilor Socialişti, şi tot în acel an expune la Bienala de la Venezia. În 1935 se mută cu familia în URSS, probabil din cauza prigoanei la care era supus, date fiind vederile sale de stînga, socialiste. Deja în 1936 prezenţa lui este consemnată în Frunze, unde a participat la decorarea faţadei Palatului Guvernului Republicii socialiste Kirghizia. E greu de precizat şi de aflat acum cîtă înrîuire a exercitat opera lui Mészáros László asupra artiştilor locali, dar felul în care-i sunt expuse acum lucrările la Muzeul Naţional de Artă, care poartă numele lui Gapar Aytiev, este unul exemplar. De altfel, mi s-a comunicat că cele cîteva sculpturi ale sale, care se conservă în muzeu, fac parte din "fondul de aur" al instituţiei. Acestea sunt expuse între tablourile lui Semen Ciu'kov (1902-1980), născut în Pişkek (denumirea oraşului Bişkek din epoca ţaristă) - unul din cei mai faimoşi colorişti sovietici, de două ori decorat cu ordinul Stalin (1849, 1951), care prin tablourile sale a arătat întregului URSS imaginea pictată a Kirghiziei sovietice
 
Cele 5 busturi de M  
Istoria a fost foarte nemiloasă cu Mészáros László, pentru că a fost printre primii artişti ai "realismului socialist", printre cei care au îmbinat ideile echităţii şi egalităţii sociale cu formele artistice din trecutul omenirii (arta clasică greacă, egipteană a faraonilor, renascentistă etc.), ajungînd - chiar dacă era în mare parte un autodidact - la nişte sinteze plastice şi formale foarte interesante, dar căzute, probabil, de la un moment dat încolo în dizgraţie în faţa autorităţilor sovietice.
Nu am datele necesare să judec cum a fost percepută opera sa din jurul anilor "marilor epurări" staliniste: 1937-1940, dar e clar că regimul comunist sovietic a fost dezamăgit sau nemulţimit...În primăvara lui 1938 Mészáros este arestat, şi deportat, se consemnează, în temuta Kolîma, în GULAG-ul cel mai cumplit (poate după ce a participat şi la război?). Se ştie că a murit în septembrie, 1945. Multă vreme s-a crezut, că a fost executat în chiar anul arestării. Intuiesc că arhivele statului de la Bişkek ne mai pot înlătura puţin cortina incertitudinilor, a presupunerilor, a cursului nefiresc al vremilor...

Mészáros László

Înainte să plece din Ungaria a lăsat mai multe sculpturi şi desene, printre care şi acesta, datat 1930. În anul 1980 i s-a organizat o retrospectivă cu piesele de dinaintea plecării sale în URSS, la Galeria Naţională a Ungariei.
Mészáros Márta (n. 1931) - fiica lui Mészáros László, împreună cu mama ei au continuat să trăiască în URSS pînă în 1946, cînd au revenit în Ungaria, iar apoi Márta a plecat din nou la Moscova, unde în 1956 a absolvit VGIK, şcoala superioară de cinematografie din statul sovietic, unde i-a avut ca mentori pe importanţi regizori ai vremii: A.Dovjenko, Lev Kuleşov, S. Gherasimov ş.a. Între 1957-1959 a lucrat şi în studiourile "Sahia FILM" din Bucureşti. Pe la finalul anilor '60 Márta a încercat să facă un fel de documentar despre tatăl său, dar acesta nu a avut puterea de convingere pentru a-l recupera pentru posteritate pe Mészáros László.

Mészáros László, Fata cu tiubeteica, 1937 Fata cu tiubeteică (1937), bronz.
Nu-mi dau seama cum ar fi arătat sculptura maghiară dacă sculptorul Mészáros László s-ar fi reîntors în ţara sa, devenită şi ea după război socialist-comunistă, dar e clar că istoria artei maghiare are de recuperat acest nume. Poate că şi prin intermediul arhivelor de la Bişkek, sau cele ale NKVD-ului de la Moscova? Iată o temă de doctorat pentru un tînăr cercetător ungur sau din orice alt loc al lumii, dar condiţia este să posede cît mai bine limba rusă/sovietică...pentru a putea ceti în original documentele, rapoartele, dările de seamă etc. E nevoie de timp, de răbdare, de bani, de interes public. Într-o lume în care totul a devenit relativ!

Meszaros-Laszlo--Femeie-batrina-copie-2.jpg Bătrîna cu şal, 1937 (bronz).
Poate că ceea ce am văzut în Muzeul din Bişkek, să fi fost ultimele sale lucrări de sculptură, mici şi foarte spirituale, înainte de a nu mai fi artistul. Le arăt pe cele pe care le-am admirat în primăvara anului trecut, şi am reuşit să le fotografiez.
 
Singura bibliografie consemnată în internet aceasta este: Kontha S.: Mészáros László, Budapest, 1966 • Nagy I.: Mészáros László pályakezdése, Művészettörténeti Értesítő, 1982. XXXI. évf. 1. sz. 41–46. 
Foto:  © vladimir bulat, aprilie, 2013 (Bişkek). 
 
 

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Oameni și chipuri
commenter cet article

commentaires

Vladimir B. 31/07/2014 18:06


Într-un interviu de acum 4 ani, acordat unei publicații de la KIEV, M.M. spune că a revenit la Moscova pentru că la Budapesta fetele nu erau primite la regie de film! Mai mult, mai spune că a
mințit pe toată lumea, spunînd că vine în URSS să facă studii economice. Nu avea resentimente față de oameni, ci doar față de regimul comunist, care i la răpit pe taică-siu...


Astfel de afirmații sunt cel puțin dubioase. Cam asta am avut de spus despre fiica artistului MÉSZÁROS LÁSZLÓ 


despre filmele ei nu pot adăoga nimic. Nu e locul, nici tema! Am văzut doar două realizări de=-ale ei... 

harcea-parcea 28/07/2014 17:52


Bun, multumesc!


Dar despre fiica sa, Marta M., ce ne-ati putea spune? Cum a putut ea, care stia ca tatal sau fusese decimat in impreiul raului, sa se intoarca acolo, si sa fac studii de cinematografie?


Asta chiar, ori e miopie, ori e prostie, ori e calcul. Cum se vede din "laboratorul" dvs. de creatie? 

Vladimir Bulat 26/07/2014 11:29


harcea-parcea,


de vreo 15 ani mă ocup de soarta unor astfel de ”fantome”, de oameni care au crezut în idealuri, și au căzut apoi pradă acestora! Îmi place citatul poetic, dar el nu se prea potrivește pentru
comactul meu demers, legat de soarta tragică a lui Mészáros László! Cu timpul ne vom relaxa, nu vom mai fi așa revendicativi, furioși, tenace în a da cu bîta în cei cu care nu ai avut
prilejul (șansa sau fericirea!) de a nu fi în aceeași barcă, și a nu împărți același destin...Din acest punct de vedere sunt perfect împăcat, imparțial, pacifist! 

harcea-parcea 25/07/2014 14:46


«Et nous serons des morts sous des vêtements roses», sant versurile lui Jacques d’Adelswärd-Fersen, poetul francez, care cred ca rezuma perfect intentia de a reinvia mortul artist, care nici
viu n-a fost! Era o fantoma.


Ce om cu scaun la cap se muta in imperiul raului, intr-un moment in care acel imperiu devenea o nesfarsita puscarie?