Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

3 février 2012 5 03 /02 /février /2012 06:58

Poeta aceasta despre care multă lume a auzit pentru prima oară doar cînd i s-a decernat Premiul Nobel, în 1996, a părăsit tribulaţiile, socotelile şi cuvintele acestei existenţe. 

Fiind un om al Estului, a debutat prin a crede în valorile realismului real, pe care le abandonează prin depunerea carnetului în 1966, apoi a denunţat în forme poetice ororile acestui regim...A tradus din poezia franceză, iar pentru propria ei poezie a fost denumită "Mozart al versului". A lăsat o operă de peste 400 de poeme. NY Times i-a dedicat necrologul în chiar ziua morţii.

Nu pot spune că era printre poeţii mei de suflet, totuşi Laudă viselor, îl consider un exemplu major. Nu l-am găsit tradus de alţii în română, dar cadenţa lui din poloneză am putut-o transpune cu forţele mele modeste:

"În somn

pictez precum Vermeer din Delft.

 

Vorbesc în greacă,

şi nu doar cu cei vii.

 

Conduc maşina,

Pe care o îmblînzesc.

 

Capabilă sunt

De poeme mari.

 

Aud voci

Precum sfinţii cei din veac.

 

V-aş surprinde -

Cît de minunat mă descurc la pian.

 

Să-mi iau zborul mai pot,

De-a supra propriei persoane.

 

De pe acoperiş cînd cad,

numai, pe ceva moale şi verde.

 

Sub apă

Respir fără dificultate.

 

Nu mă plîng:

Am reuşit să descopăr Atlantida.

 

Mă bucur că reuşesc,

Să mă trezesc înainte de moarte, mereu.

 

Imediat după explozie

Mă-ntorc pe partea cealaltă.

 

Eu sunt copilul epocii,

Dar nu consimt să fiu şi parte din ea.

 

Cu ani în urmă

Am văzut doi sori.

 

Iar alaltăieri, un pinguin.

Aievea, fără tăgadă".

* * * * * * * *

În româneşte au apărut volumele:

Sub o singură stea, Editura Universal Dalsi, 1999

Clipa/Chwila, Editura Paideia, 2003

În rîul lui Heraclit, Editura Paideia, 2003 

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Necropolistică
commenter cet article

commentaires