Overblog Suivre ce blog
Administration Créer mon blog

Recherche

15 novembre 2006 3 15 /11 /novembre /2006 13:28
Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
15 novembre 2006 3 15 /11 /novembre /2006 12:27

foto: Vladimir Bulat, scena din spectacolul MaMaMagritte.

***************************************************************************************************************

                                                  Pe vremuri, Festivalul National de Teatru era pentru mine un adevarat eveniment, mergeam la cam toate reprezentarile din program. De cand insa teatrul alternativ, neconventional si experimental si-a creat propriile canale si spatii de a ajunge la public am abandonat practic vizitele la acest suprem for al teatrului autohton, pentru a-mi orienta atentia spre "prospetimea" ofertei ce venea din "celalalt" teatru...In acest an am primit o invitatie de a merge la o piesa realizata de teatrul Andrei Muresanu din Sfantu Gheorghe, un "eseu vizual-teatral", cum l-a numit insusi regizorul Horatiu Mihaiu. Piesa se intituleaza - MaMaMagritte. Trebuie sa recunosc din capul locului ca piesa a fost excelent realizata si jucata, iar genul acesteia nici n-as putea sa-l definesc prea bine. Poate nici nu e nevoie. De ce, oare, trebuie toate sa le catalogam, sa le fisam, definim, incadram etc.? MaMaMagritte este teatru pur. Cu elemente de pantomima, coregrafie, light design, colaj muzical (bucatile din compozitiile lui Eberhard Weber au fost minunat alese! Chapeau, Virgil Mihaiu!), iar simbioza dintre textul lui Octavian Paler si marturisirile artistului Rene Magritte a fost perfect incadrata intregii "arhitecturi" regizorale, a finului si imaginativului Horatiu Mihaiu. "Inlantuirile" coregrafice, foarte complexe pe alocuri, realizate de 3 perechi de tineri actori, au fost cu brio realizate, si am avut din cind in cind sentimentul ca acestia sunt buni tehnicieni ai dansului contemporan! Magritte, artistul, ce-i drept nu este printre favoritii mei, il gasesc mai mult bun mestesugar si filosof, decat un creator minat de sentimente si empatii, dar felul in care l-a "desenat" (personalitatea, si mai putin opera) trupa dirijata de Horatiu Mihaiu este unul care mi l-a adus cumva mai aproape pe nevroticul si nelinistitul plastician belgian...

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
10 novembre 2006 5 10 /11 /novembre /2006 13:05

                                                      Acest text se transpune pentru prima oara in limba romana, si apartine Arhiepiscopului Platon al Kostromei şi Galiciei (1809-1877), unul din marii propovadauitori si scriitori crestini ai Rusiei de dinaintea dezastrului comunist. Este un fragment din multele lui scrieri despre cum trebuie sa ne petrecem ziua.

" Îndeamnă-te mereu să te trezeşti mereu devreme şi la o oră anume. Fără motiv să nu-ţi prelungeşti somnul mai mult de şapte ore. Imediat de cum te-ai trezit înalţă-ţi mintea la Dumnezeu, şi cu smerenie să-ţi faci semnul crucii, gândindu-te la Domnul Iisus Hristos, cel răstignit pe cruce pentru mântuirea noastră. Coboară imediat din aşternuturi, îmbracă-te şi nu-ţi îngădui să leneveşti mai mult în pat. Punându-ţi veşmintele, ia seama că eşti în prezenţa lui Dumnezeu şi a Îngerului-Păzitor, şi adu-ţi aminte de căderea lui Adam, care prin păcat s-a lipsit de odăjdiile neprihănirii, şi roagă-L pe Domnul Iisus Hristos să-ţi dea harul de a Te îmbrăca cu El. Imediat după aceea începe rugăciunile de dimineaţă: aplecându-ţi genunchii, roagă-te cu mare luare aminte, atent, şi cu smerenie adâncă, aşa cum se cuvine în faţa Atotputernicului; cere la El credinţă, speranţă şi iubire, binecuvântare pentru ziua ce o ai a petrece, dar şi forţă pentru a întâmpina cele câte îţi vor fi trimise de El pentru această zi, pentru a înfrunta toate greutăţile, năpastele, suferinţele, tristeţile şi bolile trupului şi sufletului, din dragoste pentru Iisus Hristos. Ia hotărârea fermă de a face acestea pentru Domnul Dumnezeu, a primi toate de la Mâna Sa părintească, şi mai ales, decizia de a face un anume bine, şi de a evita un anume rău.  Dedică fiecarei dimineţi, măcar un sfert de oră, cugetării asupra adevărului credinţei, mai ales tainei de nepătruns a întrupării Fiului lui Dumnezeu şi celei de-a doua veniri a Acestuia, gândeşte-te la Iad şi la Rai. Cugetează astfel: se prea poate, ca ziua asta să fie ultima a vieţii mele - şi să faci toate astfel, cum le-ai face pregătindu-te să apari în faţa judecăţii făcute de Domnul. Mulţumeşte Domnului Dumnezeu pentru că te-a păzit în noaptea ce-a trecut, că eşti viu, şi nu te-a lăsat să mori în păcate. Câţi oameni au ajuns în faţa înfricoşătoarei judecăţi a Domnului, în ceasurile nopţii ce s-a scurs! Mulţumeşte aşijderea Domnului că mai ai timp pentru mila şi harul Său, şi mijloace pentru căinţă, pentru a dobândi cerurile. În fiece dimineaţă gândeşte-te la tine, că doar de acum de abia începi şi doreşti să fii creştin; iar timpul ce a trecut, s-a risipit în van. După rugăciuni şi după meditaţii, dacă timpul îţi permite, citeşte dintr-o carte duhovnicească, de pildă, din cea a Sfântului Dimitrie "Alfabetul Duhovnicesc" sau a Ierarhului Tihon din Zadonsk "Comoară duhovnicească de la lume adunată", şi citeşte până ce inima ta se va despietri. Meditează adânc la fiece pasaj, şi apoi mergi mai departe, cu luare aminte fiind la cele câte îţi spune inimii Domnul. După acestea, ocupă-te de treburile tale, şi fie toate întru slava Domnului - ţine minte, că Dumnezeu Te vede în tot locul,  precum şi ocupaţiile, simţămintele, gândurile şi dorinţele tale, şi generos îţi va răsplăti pentru faptele cele bune. Nu începe nici un lucru fără să te rogi Domnului Dumnezeu, căci cele ce le facem şi vorbim fără molitfă, se înfăptuiesc fie întru păcat, fie devin vătămătoare pentru noi, într-un mod necunoscut nouă.   Însuşi Dumnezeu a zis: fără Mine nu puteţi face nimic.  Buna-cuviinţă să fie prezentă printre lucrurile tale, succesul acestora încredinţându-le Domnului. Împlineşte tot ce e dificil pentru tine - ca o epitimie pentru păcatele tale, în duhul ascultării şi smereniei; în timpul ocupaţiilor tale pronunţă scurte rugăciuni, îndeosebi, rugăciunea inimii, şi imaginează-ţi mereu pe Iisus, Care în sudoarea frunţii a muncit pentru pâinea sa, alături de Iosif. Dacă ocupaţiile tale se împlinesc cu bine, după voinţa inimii, mulţumeşte pentru acesta Domnului; dar dacă acestea nu sunt cu bun succes, şi astea sunt cu ştirea lui Dumnezeu, iar El le face pe toate bine "          

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
8 novembre 2006 3 08 /11 /novembre /2006 19:41

                                                     In penultimul numar al editiei romanesti a prestigioasei Business Week se reia integral textul deosebit de interesant a lui Pete Engardio Capitalismul karmic ( Karma Capitalism: http://www.businessweek.com/globalbiz/content/oct2006/gb20061019_650475.htm), In care specialistul in problematica lumii hinduse relateaza pe larg despre o metamorfoza profunda ce se petrece astazi in lumea afacerilor globale. Este vorba despre intoarcerea unei parti a oamenilor din mediul afacerilor catre intelepciunea Rasaritului antic, catre Bhagavad Gita, si spre noi viziuni care nu tintesc doar si exclusiv profitul si acumularea nelimitata de capital. Se pare, ca exista deja un numar mare de profesori si guru spirituali in scolile cele mai prestigioase de business din lume, provenind in special din India. Acest fapt duce la o recalibrare a strategiilor marilor corporatii, astfel incat accentul se pune pe relatia directa si foarte atenta cu beneficiarul si clientela, care pina de curind era de cele mai multe ori o abstractiune in optica marilor producatori, ori massa buna doar de exploatat! Acest fapt pare cu atat mai suprinzator (si imbucurator) cu cat acum cativa ani, in plin avant al globalismului, se vorbea despre o "expiere" brutala a componentei spirituale din toate sferele mediului de afaceri, iar astazi s-a ajuns la a se afirma raspicat : "Este ideea ca organizatiile pot simultan crea valori si dreptate sociala". Sigur, astfel de efuziuni trebuie privite cu multa prudenta si discernamant, caci ele pot face parte din chiar acelasi sistem al dominatiei capitalismului post-industrial, dar ideea trebuie preluata si dezvoltata. Merita toata atentia si necesita o analiza matura. Noi, esticii, ar trebui oarecum sa ne bucuram de aceasta framantare si febrila cautare a "salvarii", care trebuie citita inapoia interesului sporit pe care lumea o cauta in domeniul spiritului si filosofiei orientale(mai recente si mai noi). Sunt niste lectii din care ar trebui sa invatam, sa nu neglijam faptul ca personaje ca C. K. Prahalad, Ram Charan, Swami Parthasarathy si Vijay Govindrajan vin din lumea indiana, si reprezinta niste veritabile modele pentru tanara generatie de afaceristi din Occident sau SUA. Aici, am avut o continuitate a exercitiului spiritual, a trairii spiritului si, in absolut, ideea umanitatii s-a conservat aproape nealterata. Nu in ultimul rand, fara tagada, datoram acest avantaj bisericii traditionale. Chiar daca aceasta are, de ceva timp, probleme cu propria definire, cu propria identitate.          

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
6 novembre 2006 1 06 /11 /novembre /2006 16:25

Cum spuneam, proiectul de la Capul Dolosman - Arganum a beneficiat de o foarte buna documentare; pentru cine n-a fost la fata locului, catalogul este o excelenta sursa de a arata in detaliu etapa cu etapa intregul proces de realizare a "refugiului"...Protagonistii acestei "interventii" au fost: arhitectii - Mariana Celac, Catalin Berescu si Anders Goransson, si sculptorii - Dumitru Verdianu, Alexandru Nancu, Alexandru Grosu. NATURAL, astepam continuarea...

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
4 novembre 2006 6 04 /11 /novembre /2006 12:36

 Construcţiile recente, explozia acestora nu înseamnă nepărat betoane, sticlă, structuri de fier şi grinzi standartizate. Mi-a atras atenţia zilele trecute o expoziţie din subsolul librăriei Cărtureşti: LUT / ADOBE 2006, tocmai prin faptul că un mic grup de artişti şi arhitecţi au părăsit pentru o vreme (20 iulie-6 august)tumultul marilor oraşe spre a se izola într-o zonă "ancestrală", cea a proximităţii lacului Razelm, într-un perimetru în care se spune s-a aflat cetatea romano-bizantină Argamum / Orgame, de lângă Jurilovca, pentru a închipui în dimensiuni reale o construcţie specifică locului. Au construit o casă din matrialele pe care le-a oferit situl natural: lut, paie, piatră. "Intervenţia" artistică în această ambianţă a avut pe de-o parte o menire estetică, iar pe de alta, una funcţională, spre a arăta că se poate construi şi astăzi din materiale ecologice, minimale, ieftine, uşor de mânuit, "calde"...La edificarea casei din lut au contribuit şi localnicii, atraşi de acest efort intelectual inedit şi firesc, în aceiaşi vreme. Efortul fizic, depus deopotrivă la "dezghiocarea" stratului terestru, în vederea descoperirii vestigiilor arheologice aflate în sit, cât şi cel în vederea construirii adăpostului, a fost conjugat cu discuţii şi dezbateri pe tema construirii şi a locuirii. Ambele teme, se pare, au o oarecare urgenţă în spaţiul nostru...Catalogul care a fost editat cu această ocazie, documentează de o manieră foarte meticuloasă toate etapele acestui proiect care reclamă un demers intelectual pe termen lung. Bogăţia materialului ilustrativ, prezent şi în expoziţie, ne face părtaşi direcţi ai faptului petrecut la Capul Doloşman.

http://www.pact-online.ro/studii/adobe-2006.htm

******************************************************************************************************************  

 

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
2 novembre 2006 4 02 /11 /novembre /2006 12:22

Scrisoarea a 20-a

Unui student care întreabă cine sunt cei săraci cu duhul

" Feciciţi cei săraci cu duhul, fiindcă a lor este Împărăţia Cerurilor, a zis Domnul Hristos. Pe tine te descumpăneşte acest lucru. Descumpănirea ta vine din faptul că încurci debilitatea mintală a oamenilor slab dezvoltaţi cu sărăcia pe care o laudă Hristos.

Sărăcia duhovnicească, altfel spus frângerea inimii, este o însuşire a celor mai bune minţi pe care le-a avut lumea. Este conştiinţa murdăriei proprii înaintea curăţiei lui Dumnezeu, conştiinţa deplinei atârnări proprii de nemărginita putere a Domnului.

Împăratul David a grăit despre sine: eu vierme sunt, şi nu om - iar împăratul David nu era debil mintal, ci a fost o minte bogată şi genială. Fiul lui, preaînţeleptul Solomon, a scris: nădăjduiesc către Domnul cu toată inima mea, şi pe înţelegerea ta nu să nu te bizui. Asta înseamnă a fi sărac cu duhul, şi anume a te încredinţa întreg lui Dumnezeu, iar în sine a nu crede.

Fericit este cel care e în stare a mărturisi fără făţărnicie: "Puterea mea este neputincioasă, înţelegerea mea nevolnică, voinţa mea şovăielnică - Doamne, ajută-mi!"

Sărac cu duhul este sfântul care, precum apostolul Pavel, poate să spună: eu nimic nu ştiu, fără numai de Hristos!

Sărac cu duhul e savantul care, precum Newton, recunoaşte că neştiinţa este nemărginit mai mare decât ştiinţa sa.

Sărăcia cu duhul este antipodul desăvârşit al trufiei şi laudei de sine. De prosteasca, foarte prosteasca trufie şi pierzătoarea trufie şi de pierzătoarea laudă de sine a vrut Hristos să ne păzească atunci când i-a lăudat pe cei săraci cu duhul.

Pace ţie şi bucurie de la Domnul! "

SURSA: Sfântul Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi , scrisori misionare. Traducere din limba sârbă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia, Buc., pp. 41-42.    

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
31 octobre 2006 2 31 /10 /octobre /2006 15:37

       Despre soarta tulburătoare a părintelui ortodox Ioan Sabău, care a fost întemniţat sub trei regimuri dictatoriale, dar care spune: "Nu am suferit pentru anii mei de temniţă, ci pentru patimile familiei mele". Un model de demnitate, moralitate şi smerenie. A se citi integral articolul şi un scurt interviu cu părintele nonagenar:    http://www.evz.ro/article.php?artid=278333.

Orice comentariu este de prisos!

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
30 octobre 2006 1 30 /10 /octobre /2006 14:21

       După citirea pericopei evanghelice la sărbătoarea Sfântului mare Mucenic Dimitrie-izvorâtorul-de-Mir a ţinut predică ÎPS Sofronie, ierarhul românilor din Ungaria (din Gyula). A vorbit pe larg despre sintagma hristica "iubiţi-vă unii pe alţii". A făcut un excurs captivant în datele istorice legate de Sf. Dimitrie, moaştele căruia se află la Thessalonic, şi despre legăturile tuturor ortodocşilor din întregul areal balcanic. Arcul peste timp şi spaţii între acele moaşte taumaturgice şi cele pe care le deţin cu mare cinstire românii, cele ale Sf. Dimitrie cel Nou Basarabov - acoperă popoare şi credinţa ortodoxă păstrată cu multă grijă. Ideea ierarhului era ca nu există vremi fără sfinţi, cuvioşi şi  binecredinciosi... şi cât de mult înseamnă să aibă Muntenia aceste sfinte moaşte, ale Sf. Dimitrie cel Nou Basarabov, că Moldova le are pe cele ale Cuvioasei Parascheva, iar Ardealul - mulţii ei Sfinţi din mănăstirile ortodoxe!  Că toţi aceştia vor fi prăznuiţi dimpreună la singura mănăstire de pe întinsul B.O.R., care are hramul Tuturor Sfinţilor Români - de la Popeşti-Leordeni, ctitorie a Preafericitului Patriarh Teoctist.                                                                                                                         

Acesti doi ierarhi tineri, din fotografia făcută de mine la faţa locului, adică în Dealul Mitropoliei, sunt ÎPS Sofronie (stanga) si IPS Sebastian Ilfoveanu, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, sunt speranţa înnoirii şi primenirii Ortodoxiei româneşti actuale...  

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
25 octobre 2006 3 25 /10 /octobre /2006 09:32

                Recomand tuturor celor care doresc sa inteleaga mecanismele ascunse si "tari" ale unei revolutii sa citeasca cu luare aminte acest text, al unuia dintre scriitorii cei mai seriosi ai vremurilor noastre, Peter NADAS>

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=143&cmd=articol&id=4141 

                 Nu va descurajati deloc, intelegeti!

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article