Overblog Suivre ce blog
Administration Créer mon blog

Recherche

3 juillet 2006 1 03 /07 /juillet /2006 14:39

Tocmai m-am întors din Bulgaria. A fost pentru mine a patra oară. Şi trebuie să spun că ţara asta îmi dă sentimentul unui confort interior, şi e, pentru mine cel puţin, exemplul unei reuşite. E drept, bulgarii nu o duc mai bine decât noi! Sunt o ţară cu oameni săraci, dar nu trişti...pentru că sunt muncitori şi extrem de serviabili. Ogoarele lor arată mai bine ca ale noastre, unele rivalizează cu cele olandeze. Floarea-soarelui, orz, grâu şi porumb cât vezi cu ochii, iar dinspre graniţa cu România au apărut morile eoliene, care vor deveni în curând la fel de multe ca şi în Austria... 

Am revăzut Balcicul, după ce anul trecut l-am cunoscut pentru prima oară. Am mers şi la plaja din Albena: curată, aranjată, scumpă (aceleaşi produse pe care le găseşti pe plajă le poţi procura la supermarket de 3 ori mai ieftine!), dotată cu umbrele viu colorate şi şezlonguri. Nimeni nu te agresează cu răcnete şi oferte specifice (fructe, foto etc.). La toate terasele te întâmpină chelneri amabili, surâzători, plini de dorinţa de aţi lua banii...Servirea e rapidă, mâncarea gustoasă, iar berea bulgărească este foarte diuretică - minunat pentru digestie...Am revăzuit şi Nesebarul http://en.wikipedia.org/wiki/Nesebar). La o terasă am dat de un chelner care ştia puţin româneşte, şi ne-a tratat cu toată atenţia, interesându-se de litoralul românesc, mai ales de Mamaia...Ştia de Steaua, Dinamo, Rapid! Bulgarii ştiu să fie cu adevărat amabili...Acolo, la Nesebar, există şi un muzeu cochet de etnografie, în care mi-am dat seama cu atat mai apăsat de similitudinile de port & cromatică din lumea balcanică cu cât acest oraş este aşezat la confluenţa cu lumea greacă, dar prin mare, şi cu întregul flux de influenţe limitrofe. Mereu am comparat acest oraş cu altele două poziţionate oarecum similar: Venezia şi Dubrovnik. Oraşe care, parcă ieşind în largul mărilor, au cunoscut vremuri de avânturi economice, prosperitate, dar şi tulburătoare căderi...

Că locul a fost benefic ales o atestă umitoarea şi aproape inexplicabila înflorire a staţiunii Plaja soarelui (Sunny Beach), poziţionată la doar câţiva kilometri de vechea aşezare, avându-o pe aceasta mereu în faţă. Zeci şi zeci de hoteluri, pensiuni şi stabilimente hoteliere (de 3,4,5 stele!) se întind pe câţiva kilometri de-a lungul mării, şi parcă rămâi mut de invidie(albă) faţă de acest efort uriaş constructiv şi modernizant! Este acum cea mai mare staţiune a Bulgariei, în chiar coasta unei din cele mai vechi aşezări ale aceleiaşi...

Voi reveni cu alte însemnări şi imagini.

   

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
28 juin 2006 3 28 /06 /juin /2006 12:30

Anonimul

 

Umple timpul cu miscările iuţi ale mâinilor. Ingrădeşte spaţiul, modelează lumina, taie drumul vântului - construieşte un lucru necesar şi vizibil pentru altcineva.

 

Un ochi din viitor îşi antrenează uimirea.

 

 

 

Singur

 

Livezi cereşti şi-au vânturat floarea, blocându-i dimineaţa. Un zid de cristal înălţă atunci în jurul casei, o potecă de-argint îndreptă înspre porţile lumii; cuprins de generozitate, o cale sclipitoare făuri până la locuinţa prietenului. Flori mari cu parfum alb şi rece, îl întâmpinară înţepenite pe sticla ferestrelor: din zori adăstau această sigură, neprefăcută durere.

 

Singur. Gol, străluminat de puritatea eminentă a morţii.

 

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
24 juin 2006 6 24 /06 /juin /2006 11:20
Emisiunea ART 21 s-a terminat! Ciclul de 12 emisiuni s-a incheiat cu filmarea de ieri, care l-a avut invitat pe artistul Victor Ciobanu - traseul lui creator este pentru mine unul emblematic, pentru intreaga arta romaneasca contemporana. Practic, a fost singurul artist consacrat, definit, reprezentativ pentru citeva generatii de creatori de bunuri simbolice. Discretia, angajarea profunda, nepervertita de ispite extra-artistice, relatia mereu dubitativa cu natura si omenitatea, a facut din persoana si arta lui Victor Ciobanu un model plastic si moral. Ritmul, tensiunile formale, structura solida si controlata, tematicile majore(dar mereu a-sociale) definesc demersul sau artistic. Legat de traditie, dar mereu actual prin optiunile ce le propune, Victor Ciobanu este printre putinii (daca nu chiar rarii) artisti contemporani care conteaza si pentru tinara generatie...  
Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
24 juin 2006 6 24 /06 /juin /2006 11:18
Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
24 juin 2006 6 24 /06 /juin /2006 11:05
Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
19 juin 2006 1 19 /06 /juin /2006 09:52
Că tot se vorbeşte mult despre "renaşterea iconografiei", a vechii "rugaciuni plastice", voi incerca să provoc o discuţie prin afişarea acestui nou iconostas lucrat de Oravitzan pentru biserica metropolitană din Cluj. Dincolo de plăcere şi neplăcere, lucrarea asta este una epocală, în sensul că merită toată atenţia, răbdarea şi o motivată dezbatere...
Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
17 juin 2006 6 17 /06 /juin /2006 09:22

Şi scrisorile...

 

Cât timp te vor bântui scrisorile mele / Şi cuvintele ce te zămâslesc pe tine, / Altul şi cel adevărat, - / Să ştii, că mai e vie zeiţa / Ce poartă frumosul meu nume / de poetă'n floarea tinereţii, / să ştii că mai e vie / şi-ţi apără sângele / de fluturii somnului greu / al uitării...

 

Lasă-ţi fruntea peste scrisorile mele / ca peste iarba unui mormânt drag şi scump / şi-n gând să mă chemi, / tu să mă chemi din neîntoarcerea mea, / din lucrurile ce le-am iubit / cu atâta uitare de sine, / să mă chemi tu care n'ai cunoscut nici odat' / vibraţia degetelor mele / de suferindă zeiţă...

 

Şi dacă n-am să vin şi n-am să vin, / Fă-ţi din scrisorile mele cărţi de rugăciuni / şi roagă-te cu ele: / dimineaţa - pentru limpezimea răsăritului de soare, / la amiază - pentru coacerea grâului, / pentru ploi, pentru pâine şi sare, / pentru jocurile copiilor, / pentru tihna pământului / şi mai ales - roagă-te seara / pentru pasărea sufletului meu, / departe de păcat şi de minciună, / roagă-te până'ai să'ncâlceşti cuvintele, / învaţă-le din nou şi roagă-te iar cu şi mai multă 'nverşunare; /

 

înveleşte-te noaptea cu scrisorile mele, / în zori îmbracă-le 'n grabă, / să moară de invidie toţi bărbaţii din lume, / când vei purta pe trup drept haină, / suflet de zeiţă, ce arde / de-o mie de ori pentru tine!

 

Şi dacă n'am să vin / şi n'am să mai vin - / dibuie-mi urmele, / caută-mă'n toate lucrurile, / ce-ţi vor părea că au chipul meu / de ne'ntinată lumină; / înbolnăveşte-te de boala neîntoarcerii mele, / de lipsă, de tăcere, / de risipă de timp fără mine / şi suferă - adânc până mă vei găsi în sfârşit;

 

trimte soli / pe lună, spre stele, oriunde / trimite soli să-şi aducă veşti / despre rătăcirile mele, /

 

dresează păsări, ce mă vor găsi / după aerul scrisorilor îmbrăcate pe tine, / şi nu te mai întoarce acasă / până nu dai de cerceii, / ce mi-au încolţit auzul, / de câte ori suna chemarea ta de bărbat / lăsat în voia sorţii, / până nu dai de salba, / ce mi-a 'ncolăcit grumazul - / locul, unde se aşteaptă atingerea / braţelor tale, flămânde de dragoste / şi de prezenţa celei pierdute.../ Acestea sunt semnele blestemului, / ce te leagă în taină de mine - / roagă-te şi pentru ele, / roagă-te lung şi cu patimă - / tot ele-s şi semnele 'ntoarcerii mele, / tot ele... şi scrisorile / ce-ţi bântuie aerul casei. 

Din volumul ZESTRE, ed. Cartea Moldovenească, Chişinău, 1974.

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
12 juin 2006 1 12 /06 /juin /2006 16:03

In toate aceste trei imagini avem de-a face cu unul si acelasi monument - al lui Grigorii Ivanovici Kotovski din oraselul Hancesti - autorul caruia este sculptorul Lazar Dubinovschi (1910-1982), dezvelit in anul 1974(notificat in unele surse: 1975). Este un detaliu care difera in toate aceste imagini, fotografiate in ani diferiti: palosul maiestuosului haiduc moldovean. Imaginea cea mai de jos arata situatia palosului in iunie 2005. Este o "clona" nefericita a acelui original. Cum arata acesta in prima varianta (foto 2) o vedem intr-o imagine mai veche, de arhiva, chiar daca este doar fragmentar surprinsa - este evident ca acesta de azi nu are nimic in comun cu cel conceput initial de sculptor. In albumul editat de mine, in 2004, dedicat lui Lazar Dubinovschi, am plasat o imagine in care palosul este frint (imaginea de mai sus). Fotografia a fost facuta special pentru albumul respectiv, in 2004. Daca tot acest grup statuar, aceasta compozitie sculpturala, este atit de importanta pentru oraselul Hancesti, de ce oare, prin restaurarea lui, nu i s-a dat/conferit aspectul cel dintai? Si de ce anume palosul a fost acel element care a suferit metamorfoze? Cum de s-a frint acest element, dupa mine, cu semnificatie implicit falica, dupa care numitul s-a refacut? Presupun ca re-aproprierea simbolica despre care vorbeam in cazul Memorialului Gloriei militare din Chisinau, de catre puterea politica locala, poate fi si in acest caz intuita. Un simbol puternic al trecutului - despre care s-au scris carti, facut filme, compus legende, cintat in pseudo-folclor - este astazi readus in actualitate, reconditionat, restaurat, re-inbarbatat... 

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
12 juin 2006 1 12 /06 /juin /2006 16:01
Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
12 juin 2006 1 12 /06 /juin /2006 16:00
Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article