Se întîmpla cu cîţiva ani în urmă - amicul Vasile Ernu îmi propunea atunci să traduc un interviu al său, luat criticului literar Lev Danilkin, care a şi apărut în săptămînalul Observator cultural. A urmat apoi interviul cu editorul şi filosoful Alexandr Ivanov. După care încă unul şi încă unul, pînă s-au adunat interviuri de-o carte. În total vreo douăzeci. Interviuri cu istorici, urbanişti, istorici de artă, scriitori, activişti - lumea intelighenţiei ruse contemporane, care încearcă să mediteze şi să găsească răspunsuri la provocările, crizele, neputinţele, blocajele şi frumuseţile lumii de astăzi.
Ca cineva implicat direct în apariţia acestei cărţi - publicate de casa editorială CARTIER de la Chişinău - pot să-mi dau frîu liber şi să spun că traducînd şi adnotînd acest corpus de interviuri am descoperit o lume foarte diferită de cea pe care o ştiam sau credeam că o cunosc. Este lumea ideilor mari, a cizelării acestora, este lumea dialogului relaxat, viu, profund erudit...cum nu am întălnit pe la noi, dar nici în multe alte părţi.
Cartea aceasta vine să suplinească un mare gol, un gol rămas după ce românii s-au lepădat (pe bună dreptate!) de leninism, sovietism, "de ruşi". Intelectualii noştri, prin intermediul aceastei cărti, au şansa unei deschideri maxime spre Rusia ideilor, a formelor şi gusturilor intelectuale. Este momentul descoperirii unui univers intelectual dens şi foarte variat. Personal m-am "ataşat" de cîţiva dintre interlocutorii lui Vasile Ernu, pe care îi voi urmări mai atent de aici încolo. Este vorba, în primul rînd, de fascinantul critic de cinema şi filosoful Oleg Aronson (sunt încîntat că autorul Vasile Ernu l-a pus în debutul cărţii, spunîndu-mi, că cine trece "proba focului", citind acest interviu, va putea merge mai departe prin carte, cu curaj şi maximă curiozitate!), apoi aş recomanda poate cea mai lungă conversaţie din carte, cea cu istoricul Tatiana Nikolskaia - autoarea celei mai docte cărţi (deocamdate) despre protestantismul rus, despre relaţia acestuia cu lumea ortodoxă rusă din era ţarismului şi apoi din cea sovietică. M-am bucurat enorm să descopăr personalitatea unică a scriitorului Oleg Pamfil. Iar figura istoricului Andrei Zorin mi-a arătat cît de importantă poate deveni contribuţia cuiva dacă ajunge să fie profesor la o universitate occidentală.
Mai adaog la cele spuse faptul că Oleg Pamfil este traducătorul în limba rusă a cărţii lui Ernu, "Născut în URSS", apărută la prestigioasa editură moscovită AdMarginem, care l-a tradus recent pe Matei Vişniec cu romanul "Sindromul de panică în Oraşul Luminilor". Tot acolo a fost editat anul trecut şi Mircea Cărtărescu.
În finalul acestei semnalări a unei cărţi care, sper, va suscita un maxim interes şi o dezbatere publică pe măsură, vreau să cred că se împlineşte, treptat, şi visul editorului rus Alexandr Ivanov - de a descoperi ruşilor de astăzi literatura română contemporană. Iar prin volumul "Intelighenţia rusă azi" - să se producă întîlnirea românilor cu acei autori care continuă cu brio strălucita cultură umanistă modernă rusă, cea făurită de Antioh Cantemir, Puşkin, Gogol, Hertzen, Lermontov, Baratînski, Karamzin, Dostoievski, Lev Tolstoi, Cehov, Platonov, Maiakovski, Zoşenko, Pasternak.