Overblog Suivre ce blog
Administration Créer mon blog

Recherche

9 avril 2008 3 09 /04 /avril /2008 23:13
...cam aşa aş defini eu tărăşenia artistică din seiful Kunstforum BankAustria din Viena, imaginată de Nedko Solakov şi Dan Perjovschi - cu ceva vreme în urmă. Acum s-a lansat catalogul Walls and Floor (Without the Ceiling), care este o carte minuţios concepută, diferită de kilometrii de cataloage care apar azi în lumea luminată. E o carte obiect pe care nu te mai saturi să o ţii în mână, şi o răsfoieşti cu poftă - chiar dacă, cel puţin în cazul meu, am văzut multe din ceea ce s-ar putea numi deja "brandul perjoteca". E aproape mereu acelaşi, şi neaşteptat de diferit, de proaspăt de fiece dată. Solakov şi Perjovschi se completează. I-am mai văzut foarte aproape unul de celălalt - la Bienala de la Istanbul, în 2005. Primul avea la dispoziţie un etaj întreg, într-o clădire quasi-părăsită, celălalt, la câteva sute de metri mai acana, pe o altă stradă - "acaparase" un soi de hol imaculat al unei instituţii financiare. Acolo, Perjovschi desenase şi pe tavanul de sticlă, iar efectul era sclipitor! La Viena cei doi s-au reîntâlnit în acelaşi recipient. Cu pereţi albi, şi podea aproape neagră. Şi au împărţit teritoriile pe din două, unul pereţii, secundul - pardoseala. Dan îmi mărturisise că a lucrat pentru prima oară cu flow-master auriu pe o podea închisă. Solakov a "povestit" despre starea agitată a pereţilor, a denivelărilor, asperităţilor, găurilor minuscule, urmelor de pensulă cu care s-au zugrăvit aceştia. Ca şi Perjovschi, Solakov este savuros după felul în care scrie şi comentează "starea lucrurilor" văzute. Dar el e "povestitorul", în timp ce Perjo - e "activistul" ludic, vehement uneori. Solakov e mai aproape de munţii Balcani, de parfumul rozelor, de aroma trabucelor levantine, de lentoarea cadânelor...Perjovschi se îngemănează cu sobrietatea imperiului, e adeptul unui comentariu concis, tăios, telegrafic. Alături fiind - se completeză în chip efemer, dar durabil. Oximoronul poate fi şi el prilej de bucurie şi eveniment sadea! 
Un catalog care documentează un show de zile mari, oferit de importanţi artişti ai vremurilor noastre.    
Credit foto: Imagine reprodusă prin bunăvoinţa KulturKontakt, Austria.
Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
9 avril 2008 3 09 /04 /avril /2008 12:36

La puţin timp după ce am cetit  nuvela lui Vladimir Lorcenkov, Там город золотой  (propun un titlu nefericit: Oraşul cupolelor de aur) am ştiut cu fermitate că scrierea asta are un mare viitor! Şi nu numai pentru că este despre soarta moldovenilor din satul Larga (visând la o Italie prea-îndepărtată şi morganatică) deşi aş spune că toată naraţiunea închipuită de scriitor (cinematografică şi filmică de-a dreptul!) este proiecţia întregii Moldove post-sovietice - ci şi pentru că e o proză incitantă, vânjoasă, extrem de bine scrisă, şi sper, molipsitoare. Nuvela asta trebuie cât mai iute tradusă în româneşte, înainte ca ea să-şi înceapă periplul european. Nu am cetit o analiză (amuzantă şi tonică) mai exactă a fenomenelor sociale şi culturale care se întâmplă după disiparea unui imperiu. Proza post-colonială britanică ar avea de ce să fie cu buza umflată...Însuşi scriitorul îşi compară opera cu romanul lui John Steinbeck, The Grapes of Wrath (ecranizat), spunând că ar vrea ca scrierea sa să însemneze la fel de mult pentru "literatura moldovenească", ca romanul lui Steinbeck - pentru cea americană.

Este chiar momentul ca editurile noastre să se înghesuie, mai ales că au şi confirmarea la nivel înalt că e vorba de o proză de top, fiind răsplătită cu cel mai important premiu pentru literatura rusă, care se acordă scriitorilor din afara Rusiei. În acest an preşedintele juriului a fost uriaşul scriitor Chinghiz Aitmatov. Din juriu au mai făcut parte celebrul scriitor, deja tradus şi la noi, Andrei Kurkov, criticii literari Alexandr Arhangelsky şi Boris Kuzminsky, filologul francez, slavista Christine Mestre, poetul Bahât Kenjeev ş.a. Valoarea premiului oferit de organizatori câştigătorului din fiecare din cele trei compartimente ("proză lungă", "proză scurtă", "poezie") este de 5000 de dolari. Volumul a apărut la editura moscovită Livebook

Felicitări mele lui Vladimir Lorcenkov pentru premiul primit aseară

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
7 avril 2008 1 07 /04 /avril /2008 13:02

"Ştiinţa încă nu cunoaşte nicio metodă de a preface animalele în oameni..." - astea sunt cuvintele lui Mihail Bulgakov, frază pusă ca titlu unei cărţi apărute acum ceva vreme la editura Vagrius (cea care editeaza integrala Bulgakov). De bună seamă că tema îl preocupa pe marele scriitor, din moment ce a şi scris acea nuvelă - Inimă de câine, unde a încercat imposibilul pe care el însuşi nu îl credea. Medic fiind de meserie - cu studii de medicină - Bulgakov a intuit posibilitatea transgresării genurilor, iar Beghemot din Maestrul şi Margarita, e chiar o ipostază a diavolului, care se preface când în om,  când în cotoi, după necesitate. Chiar dacă romanul cel mai important al autorului nu este asumat o scriere creştină, sugestiile de acest gen nu sunt deloc puţine, nici insignifiante. Ba dimpotrivă. Se ştie că Bulgakov suferea de pe urma faptului că la Moscova se edita o publicaţie care se numea nici mai mult nici mai puţin Bezbojnik, adică - Ateul (de la grecescul - a-Theos). Problema "migrării" omului către diavolul, şi viceversa, se spune, a fost alimentată însă de apariţia voluminoasei cărţi, încă în primii ani ai secolului XX, semnate de un oarecare M.A. Orlov, Istoria snoshenii cheloveka s diavolom (Istoria relaţiilor omului cu diavolul), volum cunoscut foarte bine de Bulgakov. Pe care-l şi acea în biblioteca proprie. Maestrul şi Margarita poate fi considerat un "referat" extins al acestei cuprinzătoare cărţi, devenite clasice. Plus  - talentul genial al lui Bulgakov de a intui şi analiza realităţile în care a trăit. Dozajul perfect între ceea ce putea fi văzut, trăit şi exprimat, şi roadele imaginaţiei hrănite de o uriaşă intuiţie şi buna cunoaştere a culturii universale - iată "reţeta" pe care a avut-o ca armă în scrierea M&M. Din păcate, nu avem în limba română o prea fericită versiune a acestui roman. Cele trei traduceri - date de Natalia Radovici, Vsevolod Ciornei şi Ion Vartic - sunt departe de a fi mulţumitoare pentru înţelegerea acestei cărţi complexe şi deloc uşor de înţeles. În unul din numerele proxime ale revistei Steaua de la Cluj (nr.dublu 5-6) îmi va apărea un text mai amplu, despre cum a fost transpus acest roman pre româneşte. Titlul însuşi încă mai are de pătimit pe ogorul limbii române. Nu ştiu când se va înţelege că suntem în eroare?!          

Repost 0
Published by Vladimir Bulat
commenter cet article
6 avril 2008 7 06 /04 /avril /2008 22:06
Diana Iepure, vorbindu-mi de biserica din Predeal, m'a împins să'mi amintesc de o pătăranie hazlie legată de acest locaş. Eram acolo la o Liturghie, acum vreo doi ani, când la un moment dat văd în faţa iconostasului o fetiţă care îngenunchea la fiecare dintre icoanele împărăteşti, şi se ruga în tihnă, îşi făcea apoi cuviincios semnul crucii. Impresionant! Dar ce făcea acea imagine să fie ieşită din comun nu era asta. Lângă ea, fetiţa avea un cocoş din materiale textile, strident colorat; o jucărie de mari dimensiuni, care zăcea bleagă pe paviment cât copilul îşi spune rugăciunea. Apoi, după ce săruta icoana, fetiţa îndrepta şi cioculeţul roşu al cocoşului - făcându-l să "pupe" şi el chipul pictat. Aşa a făcut la fiecare icoană. Aţi mai văzut cocoşi evlavioşi în faţa icoanelor? Întâmplarea fericită a făcut să am la mine camera de fotografiat, şi nu m-am putut abţine dinaintea unei astfel de privelişti. Am "îmbălsămat" un filmuleţ de un minut şi ceva, poate că ar fi cazul să-l vadă mai multă lume. Astfel de întâmplări nu'ţi este dat să vezi prea des...
Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
4 avril 2008 5 04 /04 /avril /2008 22:14
Îmi plac mult bisericile noi încă nepictate, şi asta pentru că am văzut prea multe pictate prost, neinspirat, fără credinţă, de cârpaci neputincioşi, nicidecum de zugravi cu frica lui Dumnezeu. Murii tencuiţi, incizaţi, necoloraţi - exercită asupra mea senzaţia unui început ce se tot amână, dar care ţine caldă aşteptarea, cea a zilei celei bune! Aceşti iepuraşi de soare vesperal pot da mărturie a existenţei lui Dumnezeu poate mai convingător şi mai profund, decât nişte imagini cu chipuri scofâlcite, rujate (în cazul sfintelor) şi mătăhăloase (precum vedem deloc arareori) - pretinse de sfinţi... Limpezimea e binevenită, şi plăcută. Decât pictură cu duh laic, mai bine pereţi simplu tencuiţi.  

Foto: V.B. - interiorul bisericii Sfânta Vineri - Drumul Taberei, Bucureşti
Repost 0
Published by Vladimir Bulat
commenter cet article
3 avril 2008 4 03 /04 /avril /2008 17:35
Nu-mi place să mă îmbăt cu apă chioară, deci (cred că) ştiu ce e aia un vin bun. Sau, în orice caz, cunosc cum e unul prost. Vinurile moldoveneşti nu au avut o reputaţie prea bună multă vreme: erau foarte dulci, prea aromate, cu etichete kitsch-oase, cu ambalaje de cele mai caraghioase forme; în perspectivă europeană, moldovenii făceau vinuri de dragul hazului sau a inerţiei milenare...Capitalismul basarabean se mulţumea cu această imagine, şi nu făceau nimic wine makerii moldoveni să schimbe această imagine, pentru că ceea ce făceau ei avea mare căutare în răsărit, iar profitul părea garantat pe lungă durată. Dar iată că se fac doi ani de când cea mai importantă piaţă a vinului moldovenesc s'a prăbuşit, se pare, irevocabil, aiuritor. Tradiţia oenologică locală (de la gr.oinos=vin) s'a văzut foarte serios tulburată, dar nu în sensul pervertirii, ci anume în sensul revenirii la o mai serioasă punere în ecuaţie a prezenţei pe pieţele mature - unde se ştie cu adevărat valoarea vinului. Se poate face un studiu aprofundat asupra felului în care a evoluat şi designul etichetelor, cromatica acestora, cum se încearcă o armonizare a calităţii vinului cu ceea ce arată părticica vizuală a sticlei. Lucruri care nu preocupau altădată producătorii de vinuri - dar a venit vremea să se înţeleagă că aceste lucruri nu sunt puţin importante. Una din cele mai prestigioase reviste de afaceri din lume, chiar dacă în versiunea ei românească, BusinessWeek, nr.85, a dedicat un cover story anume vinului moldovenesc, care e tot mai prezent pe mesele românilor. Reportajul semnat de Magda Munteanu este unul consistent - poate uşor exaltat pe alocuri - , şi face imens pentru imaginea vinului basarabean. Amănuntul care m'a încântat cel mai mult a fost să aflu că Victor Bostan, proprietarul cramelor Purcari şi Bostavan, a achiziţionat crama Ceptura, trasnformând-o pe aceasta din urmă în Prahova Estate. Ţinuta sticlelor produse în România seamănă foarte mult cu cele îmbuteliate la Purcari. Fraţii se recunosc între ei, aşa ar veni. Ceea ce nu au reuşit (sau n'au dorit!) să facă românii de-a lungul a aproape două decenii - să deschidă afaceri consistente în Basarabia, iată un bun exemplu de extindere a unei afaceri cu vinuri, a unui basarabean în România. Şi asta tocmai la Dealu Mare.
Ce nu a pomenit Magda Munteanu este unul din vinurile super-premium al moldovenilor, "Amaro de Valea Perjei". Autoarea reportajului ne poartă convingător pe la Cricova, Purcari, Chateau Vartely - adică prin locurile care cu adevărat contează în geografia vinului moldovenesc. Poate, măcar prin vinuri, Moldova mai are şanse să atragă atenţia lumii? Tot mai multe ţări au şansa să afle că existe o astfel de tărâm al vinurilor: Moldova între Prut şi Nistru...         
Repost 0
Published by Vladimir Bulat
commenter cet article
2 avril 2008 3 02 /04 /avril /2008 18:55

Mi-amintesc că pe vremuri venirea musafirilor oficiali era aşteptată de populaţia locului cu urale, steguleţe, buchete de flori - şi e mai puţin important dacă o făceau cu plăcere sau forţaţi de la spate. Poate că printre cei prezenţi, mulţi chiar se bucurau. Sau poate - nu? Am trecut ieri pe Calea Victoriei, aproape de la un capăt la altul, până-n Piaţa Victoriei. Era o depopulare mormântală, de ţintirim părăsit, e drept că la un moment dat am fost legitimat, şi controlat în servietă - aşa, de control, de rutină, mi s-a spus. Era în faţa Muzeului Naţional de artă. Sugestiv, nu? Unde mai poate fi legitimat un istoric de artă?! Ei bine, nu am văzut oameni care să se bucure de coloanele care treceau în goană - indiferenţa era maximă; pasivitatea, descurajantă. Lumea a plecat pur şi simplu din oraş. Pro- sau contra- nato, au preferat să ia o gură de aer curat undeva la munte sau altundeva...au venit însă alţii - numiţi de presa aservită, şi NU numai, anarhiştii, dornici să-şi manifeste dezacordul faţă de spiritul militarist al vremurilor noastre. Pe la prânz am aflat că un cuib de anarhişti fusese depistat într-o hală industrială din zona Timpuri noi, anume pe strada Ion Minulescu. Acolo se face pânză de cort pentru armată. Tinerii aceea nu au mai apucat să-şi manifeste sau să manifeste în niciun fel păsul. Nimeni nu a stat să afle. Au apărut hoarde fioroase de mascaţi din trupele de jandarmerie, malaci înarmaţi până-n dinţi, de parcă era vorba de anihilat un grup de comandou afgan de talibani. Ce m-a scos din sărite a fost taman disproporţia jenantă a forţelor. Am văzut că mai mult de jumătate din cei puşi la zid erau fete tinere, chipuri luminoase şi restul - de flăcăi cu rucksace - ce rău puteau face aceştia? Jandarmii acţionau ferm, robotic, înghesuiau în dube cu multă convingere mâna de oameni venită la Bucureşti, căci majoritatea dintre ei erau străini. Summitul nu vrea tapaj, păreri contrare, manifestaţii, lozinci sau slogane anti. Summitul doreşte unanimitate, lume indiferentă, capuri plecate, linişte. Cum să îngăduim noi, beneficiarii acestei imense favori făcute nouă de nato, pe cineva care să ne strice vraja de a ne simţi buricul lumii? Atitudinea puterii este incalificabilă, maşinăria represivă - oarbă, temătoare, bovină, neschimbată. Ce certitudini existau că oamenii arestaţi aveau intenţii ilegale, anarhiste, melancolice?  

Mi-amintesc, aşijderea, că Răzvan Vasilescu în California Dreaming îl pune la punct pe ofiţerul american printr-un "fuck, nato", şi "fuck, usa", iar "ieşirea" asta nu l-a aruncat pe Vasilescu în ţarcul anarhiştilor, nicidecum, lumea întreagă s-a amuzat, iar filmul a colectat o colecţie de premii impresionante ca sonoritate...
E clar: nu ştim încă să dozăm nici forţa militară, nici pasiunile, nu reacţionăm cum trebuie la diversitatea de păreri, România e din nou nepregătită! Ca-n totdeauna. Păcat.          
 

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Radicalisme
commenter cet article
31 mars 2008 1 31 /03 /mars /2008 21:37

Ieri a fost o zi cu ghinion pentru unii, şi una absolut anostă - pentru alţii, cei mai mulţi. Vin zile grele pentru Capitală, unii se întâlnesc să facă şi să desfacă, ceilalţi vor avea de suportat consecinţele acestor pălăvrăgeli. Patriarhul Daniel şi-a fracturat un picior, şi nu va fi pentru o vreme prezent în vizorul opiniei publice (se spune că nici de Învierea Domnului?), dar cei care sunt atenţi la personalitatea acestui om harismatic vor ceti cu mare interes volumul Foame şi sete după Dumnezeu- înţelesul şi folosul postului - proaspăt apărut în librării. E prima carte a noului Patriarh (în demnitatea de Patriarh) - şi sper cu toată fiinţa să nu dezamăgească. Aşa cum ne-au dezamăgit unii şi alţii, printre pretinşii amici şi prieteni - în ultima vreme, prin comportamentul lor ambiguu, nevrotic şi inconsecvent. De neînţeles. Dar dez-amăgirea, după cum o şi sugerează structura vocabulei, nu este decât o spulberare a unei amăgiri, orbiri şi rătăciri în care ne aflăm o vreme mai lungă sau mai restrânsă! Cel mai adesea, oamenii ne trădează mai lesne decât o fac cărţile...şi asta în condiţiile în care relaţiile dintre oameni miros a ulei rânced sau încins de mai multe ori, iar hârtia cărţilor adie, poate, a iz de mucegai sau alge de beci neaerisit.  

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans ochiuldeveghe
commenter cet article
27 mars 2008 4 27 /03 /mars /2008 11:59

Cei care au votat UNIREA cu România, la 27 martie 1918:

1. Alexandri Nicolae - n. or. Chişinău

2. Alistar Elena - n. com.. Vaisal, jud. Ismail (Ucraina de Sud)

3. Baltaga Alexandru - n. com. Lozova, jud. Chişinău (r-l Străşeni)

4. Bivol Constantin - n. com. Costeşti, jud. Chişinău (r-l Ialoveni)

5. Bârcă Teodor - n. com. Costeşti, jud. Chişinău (r-l Ialoveni)

6. Bârcă Teodosie - n. com. Tătărăuca Nouă, jud. Soroca (r-l Soroca)

7. Bogos Vladimir - n. com. Boldureşti, jud. Chişinău (r-l Nisporeni)

8. Bosie-Codreanu Nicolae - n. com. Noua Suliţă, jud. Hotin (Ucraina de Nord)

9. Botnariuc Ştefan - n. com. Balan, jud. Bălţi (r-l Râşcani)

10. Bodescu Vladimir - n. com. Durleşti, jud. Chişinău (mun. Chişinău)

11. Budişteanu Ignatie - n. com. Pârliţa, jud. Bălţi (r-l Făleşti)

12. Buiuc Ilarion - n. com. Chiperceni, jud. Orhei (r-l Orhei)

13. Buruiană Gheorghe - n. com. Recea, jud. Chişinău (r-l Străşeni)

14. Buzdugan Ion - n. com. Brânzenii Vechi, jud. Bălţi (r-l Teleneşti)

15. Caraman (Caraiman) Anton - n. com. Izvoare, jud. Orhei (r-l Orhei)

16. Cazacliu Grigore - n. com. Slobozia Cuşălăuca, jud. Soroca (r-l Şoldăneşti)

17. Cazacliu Ion - n. com. Slobozia Cuşălăuca, jud. Soroca (r-l Şoldăneşti)

18. Cazacliu Vladimir - n. com. Slobozia Cuşălăuca, jud. Soroca (r-l Şoldăneşti)

19. Cărăuş Dimitrie - n. com. Sevirova, jud. Soroca (r-l Floreşti)

20. Cerescu (Ciorăscu) Vasile - n. com. Suruceni, jud. Chişinău (r-l Ialoveni)

21. Cernăuţeanu Nicolae - n. com. Bălăsineşti, jud. Hotin (r-l Briceni)

22. Cernov Nicolae - n. com. Ciucur-Mingir, jud. Tighina (r-l Cimişlia)

23. Chiriac Afanasie - n. com. Corjeva, jud. Chişinău (r-l Dubăsari)

24. Cijevschi Vasile - n. com. Zaim, jud. Tighina (r-l Căuşeni)

25. Chiorescu Vladimir - or. Chişinău

26. Ciornei Nicolae - n. com. Toceni, jud. Cahul (r-l Cantemir)

27. Cocârlă Pavel - n. com. Ignăţei, jud. Orhei (r-l Rezina)

28. Codreanu Ion - n. com. Ştefăneşti, jud. Soroca (r-l Floreşti)

29. Costin Ion - n. com. Ghidighici, or. Chişinău

30. Creangă Ion - n. com. Corjeva, jud. Tighina (r-l Dubăsari)

31. Crihan Anton - n. com. Sângerei, jud. Bălţi (or. Sângerei)

32. Dragomir Dimitrie - n. com. Volintiri, jud. Tighina (r-l Ştefan-Vodă)

33. Dron Dimitrie - n. com. Cucioaia, jud. Bălţi (r-l Teleneşti)

34. Dudchievicz Felix - Lublin, Polonia

35. Epure Boris - or. Chişinău

36. Erhan Pantelimon - n. com. Tănătari, jud. Tighina (r-l Căuşeni)

37. Gafencu Vasile - n. com. Sângerei, jud. Bălţi (or. Sângerei)

38. Galeţchi Simion - n. com. Donduşeni, jud. Soroca (or. Donduşeni)

39. Găină Andrei - n. com. Chiţcanii Vechi, jud. Orhei (r-l Teleneşti)

40. Ghenzul Vasile - or. Chişinău

41. Groapă Alexandru - n. com. Chirileni, jud. Bălţi (r-l Sângerei)

42. Grosu Nicolae - n. com. Bardar, jud. Chişinău (r-l Ialoveni)

43. Halippa Pantelimon - n. com. Cubolta, jud. Soroca (r-l Sângerei)

44. Herţa Teodor - n. com. Alcedar, jud. Orhei (r-l Şoldăneşti)

45. Ignatiuc Ion - n. com. Prepeliţa, jud. Bălţi (r-l Sângerei)

46. Inculeţ Ion - n. com. Rezeni, jud. Chişinău (r-l Ialoveni)

47. Ioncu Teofil - n. com. Olişcani, jud. Orhei (r-l Şoldăneşti)

48. Lascu Vasile - or. Chişinău

49. Maculeţchi Mihail - or. Orhei

50. Mândrescu Vasile - n. com. Bogzeşti, jud. Orhei (r-l Teleneşti)

51. Mare Gheorghe - n. com. Slobozia Mare, jud. Ismail (r-l Cahul)

52. Marchitan Dimitrie - n. com. Călugăr, jud. Bălţi (r-l Făleşti)

53. Mârza Dimitrie - n. com. Badragii Vechi, jud. Hotin (r-l Edineţ)

54. Mămăligă Nicolae - or. Chişinău

55. Minciună Mihail - n. com. Bogzeşti, jud. Orhei (r-l Teleneşti)

56. Moraru Alexandru - n. com. Corestăuţi, jud. Hotin (r-l Ocniţa)

57. Moraru Anatolie - n. com. Cerlina Mare, jud. Hotin (Ucraina de Nord)

58. Munteanu Zamfir - n. într-o comună din jud. Ismail (Ucraina de Sud)

59. Năstase Gheorghe - n. com. Hristici, jud. Soroca (r-l Soroca)

60. Neaga Teodor - n. com. Dănceni, jud. Chişinău (r-l Ialoveni)

61. Osoianu Constantin - n. com. Goreşti, jud. Bălţi (r-l Făleşti)

62. Palii Efimie - n. com. Iarova, jud. Soroca (r-l Soroca)

63. Pascăluţă Ion - n. com. Făleşti, jud. Bălţi (or. Făleşti)

64. Pelivan Ion - n. com. Rezeni, jud. Chişinău (r-l Ialoveni)

65. Picior-Mare Petru - n. com. Duşmai, jud. Bălţi (r-l Glodeni)

66. Pântea Gherman - n. com. Zăicani, jud. Bălţi (r-l Râşcani)

67. Secară Nicolae - n. com. Rughi, jud. Soroca (r-l Soroca)

68. Sberea Chiril - n. com. Colibaş, jud. Cahul (r-l Cahul)

69. Scobioală Andrei - n. com. Moşeni, jud. Bălţi (r-l Râşcani)

70. Silistaru Timofei - n. com. Taraclia, jud. Tighina (or. Taraclia)

71. Sinicliu Elefterie - n. com. Echimăuţi, jud. Orhei (r-l Rezina)

72. Soltuz Nicolae - or. Soroca

73. Spinei Chiril - n. com. Tătărăuca Veche, jud. Soroca (r-l Soroca)

74. Stavrii Gheorghe - n. com. Goteşti, jud. Cahul (r-l Cantemir)

75. Stere Constantin - n. com. Ciripcău, jud. Soroca (r-l Floreşti)

76. Sucevan Iacov - (?), înmormântat la Cimitirul central ortodox din Chişinău

77. Suruceanu Nicolae - n. com. Suruceni, jud. Chişinău (r-l Ialoveni)

78. Suruceanu Teodor - n. com. Pojorăni, jud. Chişinău (r-l Ialoveni)

79. Tudor Gheorghe - n. com. Stâncăuţi, jud. Bălţi (com. Şaptebani, r-l Răşcani)

80. Tudose Ion - n. com. Hasdeeni, jud. Bălţi (r-l Orhei)

81. Turcuman Grigore - n. com. Tătărăuca Nouă, jud. Soroca (r-l Soroca)

82. Ţanţu Vasile - n. com. Horodiştea, jud. Chişinău (r-l Călăraşi )

83. Ţurcan Leonida - n. com. Trifăuţi, jud. Soroca (r-l Soroca)

84. Uncu Teodor - n. com. Isacova, jud. Orhei (r-l Orhei)

85. Valuţă Ion - n. com. Obreja, jud. Bălţi (r-l Făleşti)

86. Zubac Vitalie - n.com. Necrasovca Nouă, jud Ismail (Ucraina de Sus)

Frumoasă este onomastica celor care au semnat acest act istoric, iar în rândurile lor am găsit DOAR două femei, e drept - ele reprezentau sudul şi nordul Basarabiei. Mulţi Ioni, Vasile, Nicolae...Sunt şi Vladimiri! Dacă astăzi s-ar semna un act SIMILAR, onomastica ar fi, cred, mult schimbată, aproape de nerecunoscut! 
 

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Agenda
commenter cet article
25 mars 2008 2 25 /03 /mars /2008 16:27

Puteţi să cetiţi aici. Este primul meu interviu, acordat unui blogger.

Repost 0
Published by Vladimir Bulat
commenter cet article