20 de ani

În decembrie 1989 eram la Chişinău, şi urmăream la TV locală carnagiul de pe străzile Bucureştiului, părtaş fiind la manipulările, răcnetele şi dramele care se petreceau în capitala României, şi nu numai. Nu-mi imaginam atunci că peste cîteva luni voi călca pe aceleaşi străzi şi bulevarde pe care în acele zile mureau adolescenţi, tineri de vîrsta mea, de fapt, oameni de toate categoriile sociale şi vîrstele.

Cînd am ajuns la Bucureşti unul din primele drumuri au fost la Bellu şi cimitirul martirilor din decembrie 1989. Felul în care au murit acei oameni, al căror număr a fost infinit mai mic decît de zvonea în primele zile de după lovitura de stat din 1989, va rămîne pentru totdeauna pe conştiinţa celor care au comandat şi regizat acest carnagiu. Dar cum ne raportăm noi la jertfa lor, cei rămaşi în viaţă, şi cum putem trăi cu această culpă morală, de a fi acum, la 20 de ani de la moartea lor, oameni, creştini şi cetăţeni? 

Recunosc că m-am gîndit foarte rar la ce a însemnat preţul libertăţii în care trăim, cum anume s-a obţinut aceasta. Am luat-o ca pe un dat, ca pe ceva natural, firesc, fără a pune la socoteală că ea a avut un preţ. Nu ştiu cît de conştiente sunt generaţiile născute după '90 de cele întîmplate la capătul regimului comunist, dar noi, ceilalţi, ar trebui să fim!

Poate că împuţinarea pe care o trăm astăzi, în România, e la fel de vinovată ca şi neputinţa, inactivitatea şi lipsa noastră de civism, de care am dat dovadă în aceste două decenii...Noi am "construit-o", de aceea o merităm. Nu am motive de optimism, deşi mă simt epuizat, apatic şi dezgustat. România aceea "nouă" de care se tot vorbeşte -- eu nu o văd, nici măcar la orizont, nici dincolo de acesta. Silviu Brucan a fost mai încrezător în forţele românilor, şi, se vede, cam fără temei...Ne-am păcălit singuri.

P.S. Un eşec al acestei perioade este şi existenţa unei graniţe între România şi Moldova, marcată de un gard de sârmă ghimpată, fîşii arate, porţi încuiate şi cîini de pază.  Acest hotar a fost gândit parcă pentru vecie.
 
     

John Wolseley
Camel Gate, Border Track, SA/Vic
sursa:

Comments

[Vladimir BULAT]

@ Vali, acest film e mult mai bun decît tot ce s-a permis să apară în ultima vreme pe vechiul continent, chiar mimează o anume echidistanţă! Am fosmulat exact -- "permis", căci constrolul asupra
"adevărului" lumesc este aproape total...dar mai transpar anumite lucruri care nu pot fi manipulate, doar că se difuzează anevois, şi doar în cercuri restrînse, informale. Noi comunităţi se
articulează greu, căci lumea e dezbinată. În afara politicii aproape că nu existăm...aici e marea dramă, am fost învăţaţi cu "participarea civică" (alias, patriotică) şi alte deşeuri ideologice.
Iar The Soviet Story mimează, cum spuneam, o inocenţă, o abţinere de la o anumită poziţionare, dar tot banii UE sunt la mijloc, şi punctul acesteia de vedere nu poate lipsi!
OK?

Da, suntem români şi punctum, alt punct de vedere este, evidamente, contrar acestuia, şi deci -- ostil nouă.

[vali]

:) . am zis ca se apropie ff mult nu ca e adevaru absolut  (1+1+1=3). ideea mea cu apropiatu era ca cele 2 sisteme politice sunt de fapt c-am aceeasi marie dar cu alta palarie .
nu cred ca astazi vei gasi carti , documentare sau articole ( presa , tv , pe net ) fara sa fie partinitoare . sunt facute de oameni :) care sunt prosti , co-interesati ,comandati sau
subiectivi . .
totusi in lipsa de materiale  solide ( un pic mai comerciale sa poata sa le digere tot omu )  cred ca e bun si asta . e bun la rusofilii care ma fac nazist de fiecare data cand zic
ca sunt roman .

[Ligia Crosman]

eu nu sunt chair atat de pesimista, inca mai trag speranta dar e foarte posibil sa ai dreptate!

ligia

[Vladimir Bulat]

Ba da, Vali, l-am văzut! Acum ceva vreme, cînd filmul făcea ceva "audienţă" pe internet, şi l-am parcurs atent, am şi semnalat ideea lui de bază:
http://ochiuldeveghe.over-blog.com/article-visul-evoc-moartea-39100160-comments.html#c

În altă ordine de idei, întreaga propagandă mondială tinde să niveleze percepţia umană, să o facă să simtă la fel, ca şi cum ar mînca un hot-dog, sau ar bea un pahar de coca! Nu am iluzii în acest
sens, prefer escapismul, retragerea din actualitate, faţă de care nu am iluzii!

[vali]

:) scuze . ti-am dat acelasi link de 2 ori . am vrut sa-ti dau un link cu un film facut de un leton . calitatea link-ului nu e buna da filmu e mortal . daca inca nu l-ai vazut si ai timp liber
merita sa te uiti o ora la el . e cel putin interesant . pararea mea e ca se apropie ff mult de un adevar istoric .

http://vodpod.com/watch/2408825-un-film-zguduitor-the-soviet-story-videociaoro-arat-tirile-de-pretutindeni-