Par Vladimir Bulat
Unul din mediile cele mai vechi de comunicare la care apelăm este poşta. Acel serviciu care foloseşte timbre, plicuri, cărţi poştale, colete, telegrame - spre a ne desfătata, bucura, întrista. Fac această precizare pentru că deja multă lume NU mai foloseşte acest mediu, şi cu siguranţă există unii dintre noi care nu au folosit NICIODATĂ serviciile poştale. Ei bine, eu folosesc în mod frecvent mărci, plicuri, cărţi poştale, efecte mail-art-istice, adică artefacte confecţionate chiar de mine, pe care le expediez prin poştă. Nedumerirea mea cea mare este în privinţa Poştei Moldovei. De multe ori mi se întâmplă să expediez spre Chişinău plicuri, ilustrate, fotografii, dar acestea nu ajung la destinaţie! Chestiunea mă frământă de ceva vreme, de aceea am apelat la o persoană foarte informată din acel spaţiu, întrebându-o dacă există cenzură la Poşta Moldovei. M-a asigurat că nu există aşa ceva, doar că poşta funcţionează defectuos şi lent. Ca şi celelalte servicii dealtfel. Bun, pot să înţeleg că ceva trimis ajunge mai greu, mai ales pe perioada sărbătorilor de iarnă, dar să nu ajungă niciodată la destinaţie - asta nu o mai pot pricepe...Intuiţia îmi spune că în RM actuală există cenzură, şi că ea "filtrează" îndeosebi corespondenţa personală, după vechi şi încercate reţete. Căci moştenirea cea rea nu se pierde prea lesne...Dacă greşesc şi spun minciuni sfruntate -- aştept să fiu contrazis. Ce ştiu eu cu certitudine e că numeroase expedieri de la mine nu au ajuns niciodată la destinatar. Iar "victimele" cele mai frecvente sunt chiar propriii mei părinţi.
RM a devenit un jalnic talcioc, unde serviciile publice trenează, în pragul unui colaps.
Eclipse Next 2019 - Hébergé par Overblog