Calul şchiop şi teleguţa hodorogită

08.12.2009

Undeva, mult-trâmbiţata alternanţă la putere nu s'a produs, aplaudacii îşi vor relua panegiricile şi "rapoartele", blondele -- fotoliile comode. Generaţia de cekişti şcoliţi la superioare academii apusene nu va mai trebui să se opinitească să placă şefului, dacă ar fi fost altul, treaba lor e să zîmbească acomodant. Prostănacii vor debuta în alte roluri, iar luptătorii vor linge ringul de sînge. Minunile nu ţin nici trei zile, în timp ce valizele făcute deja trebuie abandonate, avioanele sunt pentru alţii.

Nici pe meleagurile natale lucrurile nu stau mai roze. Bravii noştri nu şi-au putut alege păstorul, nici din al treilea salt, drept care va decide poporul. Ne îmbătăm că putem schimba ceva, dar nu suntem capabili să strunim şi să sudăm nici puţin peste o sută de ortaci. Iminenţa cenuşie porneşte vendeta, iar ţurcanii clamează pe ceilaţi că ar fi doar srl-uri. Iresponsabilitatea tuturor, în grup, ne arată că puterea este inutilă şi parazitară, e cea care din inerţie îşi dispută dreptul de a fi, în timp ce, în realitate, ţara / ţările (că's două) se descurcă singure. Prost, umil, dar după capul lor. Nu prea ai multe de spus cînd vezi la orizont un cal şchiop tîrînd după sine o teleguţă hodorogită! Noroc că vine iarna, şi zăpada va acoperi melancolic: mîzga, mogulii, mitocănia, minciuna, militantismul, mitingurile, ministerele, meciurile, mutrele, mândria, misoginismul, mânia, mucegaiul, miasmele, măreţia, monarhiile, mlaştinile, masacrele, micimea, moliile, murdăria, Mont Blanc-ul etc...

"-- Kaaba -- îi şopti tremurat glasul lui Raza în ureche -- asta trebuie să fi fost, a văzut-o în cele din urmă, şi peste ea se turnau excremente" (Salman Rushdie, Ruşinea).

Turnul de apă există şi astăzi, într'o înfăţişare puţin diferită faţă de cea din imagine.