Florian Illies despre ”Vara unui veac întreg”

Florian Illies este istoric de artă și specialist la o casă de licitații din Berlin (Villa Grisebach), pentru bunuri culturale de secol XIX.

În 2012 a editat cartea 1913: Der Sommer des Jahrhunderts, este istoric tradusă deja în cîteva limbi, iar curînd a fost premiată cu Premiul Ludwig-Börne. Este suficient să privim lista celor care s-au învredicit de primirea acestui premiu ca să înțelegem importanța și valoarea majoră a acestei cărți, semnate de Florian Illies! 

Cartea are un succes nemaipomenit în Occident, este deja tradusă în cîteva limbi. Illies este istoric de artă ca pregătire universitară, cu studii făcute la Bonn și Oxford (unde s-a concentrat pe cercetarea epocii victoriene).

 Desigur, succesul cărții se datorează , cred, și anului înscris, cu litere impunătoare, pe copertă. Dar la fel de adevărat este că atunci cînd se împlinea un secol de la fatidicul 1913, partea conștientă și pătrunzătoare a acestei lumi, nu se putea să nu se gîndească la semnificațiile profunde care au debutat atunci, punînd început acelor ”spaime milenariste”, despre care, cîndva, Georges Duby a scris o carte devenită celebră și clasică pentru toate studiile universitare despre Evul Mediu. 1913 a însemnat, de fapt, începutul secolului XX. Or, Florian Illies, a pus pe tapet aproape tot ce a devenit public în materie de artă, muzică, știință, simțire, sensibilitate, în spațiul apusean, cu accent pe lumea germană.

Freud publică ”Totem și Tabu”; Stravinski lansează, la Paris, baletul ”Primăvara sacră”; Spengler editează ”Declinul Occidentului”; Malevici inventează ”Pătratul negru”; Duchamp atașează o roată de bicicletă unei taburete; în Galeriile lui Vittorio Emmanuel din Milano, se deschide primul butic ”PRADA”, cu produse elegante din piele; în ultimele zile ale lui decembrie, 1913, Ezra Pound îi scrie lui Joyce o scrisoare în care-i cere cîteva poeme, pentru revista pe care o conducea, The Egoist; această corespondență a dus la scrierea ciclului ”Dubliners”, publicat în 1914, dar și primele capitole din ”A Portrait of the Artist as a Young Man”. Florian Illies sugerează că Joyce, ca mare autor, s-a născut atunci...Kafka va scrie undeva în ”Jurnal”: ”Am fost la cinema. Am plîns”.   

Toate aceste anecdote sunt adunate sub coperțile unui titlu mai mult decît ofertant: ”1913: Vara unui veac întreg”. Probabil că nimeni nu-și imagina că în anul viitor se va declanșa primul război mondial, care va răvăși întreaga lume europeană și mediteraneană, dar va conduce și spre prăbușirea imperiilor care pulsau și prosperau a acea dată: Țarist, Habsburgic, Otoman.

Anul 1913 era ultimul an de pace, de noutăți de tot felul, de originalități, frivolițăți și povești surprinzătoare. Acestora Florian Illies le dedică prințarul său volum, pe care-l percep ca pe un apendice ilustrat și mai accesibil al fantasticului volum al lui Jacques Le Rider, ”Modernitatea vieneză și crizele identității” (1990), tradus la noi în sumbrii ani post-revoluționari, la Iași, în 1995.