Un document cu valoare istorică

Ieromonahul Paisie Lambru Prodromitul a fost un trăitor în Hristos, şi un cărturar, care a activat la hotarul dintre secolul al XIX-lea şi cel de-al XX-lea.

A lăsat o serie de cărţi de suflet ziditoare, compilaţii şi scrieri originale. Unele deja uitate, altele reeditate. Recent, a fost reeditată -  Antihristica, Semnul venirii lui Antihrist şi sfîrşitul lumii, editată pentru prima oară în 1895. Textul aparţine unui autor anonim, dar Paisie Lambru l-a descoperit, şi l-a publicat.

Am copiat de pe site-ul BAR aceste titluri, care poartă semnătura lui Paisie Lambru:

 ~ Peregrinagiile sau Călătoriile. Proschinitar Către d-nii cari vor avea evlavia a căletori la locurile sfinte. Descrierea Ierusalimului, a sfântei Sinai din Arabia, a sfântului Munte Athos, înădită şi o poesie, precum şi Descoperirea sfântului Apostol Evanghelist Ioam Teolog şi sfârşitul lumei. Rugăciunea dimineţei, doctoria sufletească şi de Sf. Post. Culese şi tipărite de Paisie Lambru Din schitul românesc Prodrom Munte Athos, pentru folosul fraţilor noştri români. Galatz (Tip. Modernă, Ap. P. Antoniady), 1894. (23,5 x 15,5). 100 p. 1, 50 lei. (II 409182)
~ Vederea Sfântului Munte Athos sau Călăuza de conducere pentru Sf. Munte Athos. Necesară ori-cărei persoane care voeşte să viziteze Sfintele Monastiri, şi nevoinţele Cuvioşilor Părinţi, cei ce au zidit şi le-au împodobit cu tot felul de podoabe, pentru urmaşii fii lor, celor ce vor veni ca să locuiască în acest Sfânt Munte. Adunat ţşi prescris de Ieromonahul Paisie Lambru Ploeşteanu, Din Chinovia Română numită Prodromul din Sfântul Munte Athos. Bucureşti (Stabiliment de Arte Grafice Universala), 1904. (21 x 13,5). 115 p. cu il. 1 leu. (II 1945)

Editări de texte:
• Antihristica... Ed. de ~. Bucureşti, 1895.
• Vieaţa şi petrecerea omului desmerdat. Ed. de ~. Bucureşti, 1905 .

***

Am evocat numele acestui ieromonah şi cărturar, pentru că ieri, şi poate nu e întîmplător, era a doua zi după Schimbarea la Faţă a Domnului, mi s-a arătat o icoană, cu Maica Domnului "Hrănitoare cu lapte". Subiect rar în Răsăritul pravoslavnic, dar iată că prezent şi în spaţiul românesc, prin contribuţia acestui vrednic părinte, ucenic al marelui plasmist athonit - Nectarie Protopsaltul. Icoana a fost zugrăvită în 1899-1900, adică în intervalul septembrie 15 şi ianuarie 4, după cum menţionează inscripţiile de pe verso şi recto. Pe spate icoana are o inscripţie olografă, cel mai probabil lăsată de mîna lui Paisie Lambru însuşi, din care reiese că a comandat-o în ziua de miercuri, 15 septembrie 1899, şi a plătit "temelia" (probabil, suportul şi lucrul) - "o liră şi jumătate". Ştim astfel, cît costa în acea perioadă o icoană cu chipul Maicii Domnului cu Pruncul pe Muntele Athos. Trebuie spus că iconografia acestei icoane stă la baza unui izvod care datează din secolul al VI-lea, şi a răsărit la mănăstirea Sfîntul Savva, din pustiul din preajma Ierusalimului; icoană ajunsă peste veacuri pe Sfăntul Munte.

Icoana este într-o colecţie privată din Bucureşti. Din punctul meu de vedere este un document cu valoare istorică şi duhovnicească.