Cînd m-am pomenit cu o sticlă de vin mexican în față, din Valle de Guadalupe, m-am întrebat ce știm despre vinurile din această parte a lumii? La o sumară investigație aflu că renașterea vinificației în aceste teritorii este datorată comunității ruse a molocanilor, ramura celor care sunt numiți prîgunî (пригуны), adică săltăreți. Cel mai interesant lucru e că stabilindu-se aici, în 1906, ei aduceau cu sine tradiția lor veche (eretică în raport cu pravoslavnicii, care-i progoneau), care le interzicea consumul de alcool de orice fel. Se spune că însuși Lev Tolstoi a mediat pentru ei, ca să plece din Rusia Țaristă, stabilindu-se întîi în SUA, iar apoi au trecut granița mexicană, pentru a-și lega existența de mănoasele pămînturi aflate în proximitatea Oceanului Pacific. Desigur, că nu s-au apucat imediat de viticultură, dată fiind reticența mai-marilor comunității de a se abține de la consumul de băuturi alcoolice, tutun și carnea de porc. Dar fiind oameni muncitori, și dîndu-și seama de potențialul foarte bogat al arealului, s-au apucat să cultive vița de vie. Pe care o lucrează și astăzi, cu destul succes. Vorba e că, cu timpul, au venit și alte naționalități, alăturîndu-se acestora și un italian, pre numele lui Luis Agustin Cetto, din Trento, din nordul Italiei, unde tradiția italienilor se îngemănează cu cea a tirolenilor sudici,
de la poale lemunților.
Don Luis Agustin Cetto a dus meșteșugul vinificării la nivel de artă, astfel că din 1928 pînă astăzi marca C.A.Cetto a devenit una din cele mai prestigioase din acel areal solar, și din acea parte a lumii în general. Partcularitatea acestui producător este că „a adus” Europa în Mexic, cultivînd soiuri specifice patriei sale natale, și numai: Chenin Blanc, Nebbiolo, Petite Sirah, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Zinfandel (care este identic cu Primitivo di Gioia; care este, în fond, o potrivire după ureche a austriacului Zierfändler) etc.
Ei bine, ceea ce am băut aseară era un Petite Sirah din 2009, cu alcool 14,5 %, de pe podgoria Baja California, un vin destul de elegant, dar cam mult se simțea stejarul, și o anume nuanță persistentă de mucegai al lemnului. Poate că gustul și aroma acestui vin nu sunt de reținut, dar plăcerea de a gusta din sevele îndepărtate ale pămînturilor mexicane au copleșit imperfecțiunile discrete ale lichidului oferite de acestea. Vinul în general apropie gusturile, scurtează depărtările, mîngîie imaginația și dorința de a afla, de a păși și călători pe meleauri pe care doar gîndul le poate ajunge imediat...Cu puterea gîndului!
Petite Sirah / Vino Tinto, foto © L. A. Cetto, México
