#mondegrin

coperta ediției romanului în limba ucraieneană,

Știu că la noi, de regulă, editorii se aruncă să traducă din literatura universală, după ce textele scrise în alte limbi decât engleză, franceză sau germană, ajung să fie premiate, să fie bine vândute sau chiar reeditate în lumea apuseană!

Cum stăm e cu literatura ucraineană contemporană? În afară de cei doi ultracunoscuți în lumea apuseană: Jadan și Andruhovici?

Și, hai să zic, Oksana Zabușko...autori care au fost traduși la noi și înaintea ostilităților cumplite prin care trece această țară, și în limba căreia scriu aceștia.

Am aflat că sunt zeci de scriitori și poeți buni în țara vecină, dar noi nu-i știm, deși vecinii lor, rușii, de mai bine de 15 ani traduc tot ce se poate, și ce e valoros în acea literatură, și uite așa am aflat de acest tînăr scriitor Volodymyr Rafeenko, care nu avea nevoie de traducere, căi el scria direct în rusă, până la un moment dat...adică până să trebuiască să-și părăsească Harkovul natal, și să devină un exilat / refugiat în propria țară; a început să scrie în ucraineană, pe care nu o știa...

Acest roman, „Mондеґрін (пісні про смерть і любов)” -„Mondegrin (cântece despre moarte și dragoste)”, este scris direct în limba ucraineană, și pare a fi expresia unei lacerante experiențe a aflării sinelui într-o lume bântuită de moarte, ură, persecuții, pericole, crize de tot felul și moarte, care devin endemice în arealul unui spațiu geografic imens, dar scurtat și ciopârțit de cumplitul război, care nu se știe dacă se va mai încheia vreodată...

Romanul lui Volodimir Rafeenko este tradus în engleză, și este disponibil în ucraineană, dar ca să nu rămânem pe dinafara lucrurilor ar fi util, cred, ca această lucrare să se traducă în română, căci mie mi se pare a fi redescoperirea experienței lui Paul Celan, care scria tot în germană, chiar și după lagărele de exterminare germane a evreilor, a compatrioților săi.

Aici, Rafeenko descoperă ucraineana, ca pe o cale de expriere a „rusității” din vinele acestei națiuni, contopite în „lumea rusă”, și care poate niciodată n-a fost mai conștientă de sine, cum este acum, mai ales din acest an al sfîrșitului unei „iubiri nefirești”, 2022, deși războiul a debutat încă în 2014, pe cînd puțină lume din acel spațiu a luat în serios amploarea dezastrului ce urma să se declanșeze!

Este foarte bine că această necesară mutație o face un scriitor din tânăra generație, născut fiind 1969...