Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog

Recherche

13 septembre 2011 2 13 /09 /septembre /2011 14:56

Regizorul sovietic de origine armeană, Artavazd Pelechian (n. 1938), este un nume de referinţă al documentaristicii de montaj. Autor al cîtorva filme care i-au adus notorietatea universală (în rîndurile specialiştilor, desigur!), şi a unor scrieri de teorie a filmului documentar cu conotaţii etice.

 

Cîteva dintre filmele sale pot fi văzute pe youtube. Iar unul care i-a fost dedicat la împlinirea vîrstei de 70 de ani, în 2008, de către discipolii săi, poate fi văzut aici, on-line, la o calitate destul de bună. Este cu subtitrare în engleză, deşi la filmele documentare textul este aproape inutil... Aproape fiecare dintre aceste piese-minuaturi se înfăţişează sub forma unor  capodopere de artă cinematică... 

Partager cet article

Repost 0
Published by Vladimir Bulat - dans Cinemateque
commenter cet article

commentaires

Vladimir Bulat 15/09/2011 15:35



@harcea-parcea,


mi-a plăcut enorm formula "intelectualicească zăbavă"! Aceasta este confirmarea deplină a faptului că din moment ce invocăm memoria "filmelor vechi" - nici limba/limbajul nu mor. Merci de aşa
intuiţie) Parfumul lor "străvechi", caută cuvinte şi mai vechi...


Recunosc, că nu m-aş fi gîndit!



harcea-parcea 15/09/2011 14:22



Dar pe asta din ce cotlon l-ati recuperat? Lumea de azi traieste cu filmele de moment, cele care umplu timpul, largesc creierii, curata urechile, extrag pelagra de pe ochi s.a. Deci, la ce
bun vechiturile astea? Cre= ca este o intrebare absolut indreptatita, dat fiind ca in afara contextului istoric - asta este exotica pura, o mana care nu mai cade din cer. Sau este
aceeasi "umplere de timp", doar ca avand ceva pretentie de "intelectualiceasca zabava"!? 



trecator 15/09/2011 12:30



FOARTE bun filmul lui Hutiev!


Multumesc pentru aceasta semnalare. M-am convins inca o data ca filmului ii sta bine dupa trecerea timpului, si mai ales atunci cand a fost creat in alb/negru, pentru ca efectul de color sustrage
atentia in multe privinte. Pe curand!



Vladimir Bulat 14/09/2011 13:33



Tocmai de aceea şi suscită atîtea pasiuni acel sistem, că nu a fost univoc, nici unilateral. Aproape că nu mă suprinde că au fost posibili cei nominalizaţi mai sus, mult mai
misterios devine faptul că în cinema au fost cu putinţă experimentele întotdeauna, şi autori pe care-i consideră "canonul" oarecum oficiali, pac, şi servesc supriza: iată, aseară am
văzut poate cel mai inexplicabil film din "canonul sovietic" - Ploaie de iulie (1966), semnat de Marlen HUŢIEV. Pentru "verificare" pun linkul, el poate fi văzut on-line, pentru cei care
pot vedea filmele sovietice în original...Dar logoreea în acest film este de umplutură, mai degrabă să justifice statutul de film de ficţiune, căci structura vizuală a filmului este, cum s-ar
putea spune - "din alt film". Ideologia e una (de paravan), iar arhitectura formală este altceva (unde autorul îşi arată măreţia de creator de forme, regia impecabilă etc.) 



trecator 14/09/2011 00:33



E cu totul greu sa ne imaginam cum astfel de lucruri erau lucrate pe bani sovietici, cu cenzura la spate, cu comitete si comisii care-ti cereau dare de seama pentru "activtatea in folosul
comunitatii"...cum la fel de greu este sa acceptam ca un Paradjanov a fost cu putinta! O Kira Muratova, un Loteanu...


Cu adevarat, ciudat, sudat si demonic sistem a fost, acel URSS!